Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni

Muzeul va fi închis în perioada 1 noiembrie 2025 - 1 mai 2026. În perioada de iarnă se poate vizita doar pe bază de programare. Între 1 mai și 1 noiembrie este deschis Muzeul de Aragonit, vizavi de Dealul Melcului, pe DN13A, în fosta uzină de șlefuire. Aragonitul este un mineral cristalizat îmbogăţit în calciu carbonat de apele minerale sărate. Muzeul prezintă istoria și tehnica șlefuirii aragonitului, o colecție inedită de piese ce au luat naștere în aceeași clădire, unele cu 100 ani în urmă.  Obiectele şi artefactele din aragonit au ajuns în 1890 la Expoziţia Mondială din Paris (vaze, scrumiere, lămpi, cupe, fructiere, etc). Vă așteptăm să vizitați primul și unicul muzeu de acest fel din Europa.  Tarif de vizitare: 15 ron, 10 ron (elevi, pensionari). 

Muzeul Secuiesc al Ciucului, ca instituţie, s-a născut în anul 1950. Din anul 1970, sediul Muzeului Secuiesc al Ciucului este Castelul-fortăreaţă Mikó, cunoscut ca „Cetatea”, cel mai vechi şi cel mai important monument istoric al oraşului Miercurea-Ciuc. Colecțiile muzeale: 1. Arte plastice, cu 7823 de creaţii provenite de la 207 de artişti; 2. Etnografie, cuprinzând piese de mobilier popular, obiecte de lemn şi de metal folosite în agricultură, obiecte folosite în zootehnie şi păstorit, obiecte folosite în prelucrarea laptelui, obiectele meşteşugurilor populare, piese de ceramică populară, instrumente muzicale populare: violoncel, vioara populară, clarinetul şi trompeta. Colecţia de textile (3336 de piese) este alcătuită din textile de interior şi porturi populare; 3. Expoziția în aer liber, cu case țărănești și porți secuiești construite din lemn; 4. Arheologie, colecție cu 90.000 obiecte din lut, piatră, os, metal etc., bijuterii, numismatică; 5. Cărți vechi, colecție care conţine vechiul fond al bibliotecii Ordinului Franciscan de la Şumuleu Ciuc, materialul bibliotecii Gimnaziului Romano-catolic, manuscrise, tipărituri, reviste, materiale de arhivă şi trusa de scule a legătoriei franciscane de la Şumuleu; 6. Științe ale naturii, cuprinzând colecțiile „Ape minerale”, „Ierbar”, „Păsări și mamifere”, „Minereuri și roci”; 7. Colecția de arme; 8. Artă religioasă. EXPOZITII PERMANENTE: • Istoria Cetăţii Mikó • Tipografia şi atelierul de legătorie de la Şumuleu Ciuc • Trecerea timpului în Ciuc • Valori restaurate ale tezaurului sacral

Muzeul orășenesc, înființat în 1946 din colecțiile școlare ale gimnaziului unitarian, poartă numele fondatorului, savantul etnograf dr. Molnár István (1910–1997). În cele șapte decenii de existență, instituția a jucat un rol de seamă în viața culturală a orașului.  Pe lângă valorile sale etnografice cu caracter regional, muzeul atrage vizitatorii și cu colecțiile sale bogate de arheologie, istorie locală, științele naturii și arte plastice.  Expoziții permanente: arheologie-istorie locală; secția de etnografie în aer liber, cu două monumente de arhitectură populară (Casa din Păltiniș, 1853 și Casa din Tărcești, 1780, gospodării, porți secuiești); hala tehnicii industriale, expoziția în subteran a agriculturii locale, artă ceramică, flora și fauna ținutului. 

Muzeul Apei Minerale de la Borsec a fost finanţat în comun de primărie şi fabrica de îmbuteliere a apelor minerale din localitate. Într-un spaţiu special este prezentată istoria zonei, care se întrepătrunde cu cea a exploatării apei minerale. Turiştii, dar şi localnicii au posibilitatea să vadă peste 100 de obiecte şi fotografii, de la etichete de pe sticlele de apă minerală până la recipientele în care se transporta apa în urmă cu 200 de ani. Cel mai vechi exponat din Muzeul apelor minerale de la Borsec este o sticlă care a fost folosită pentru păstrarea apei minerale la sfârşitul anilor 1800.

Muzeul din Gheorgheni poartă numele fondatorului său, Tarisznyás Márton (1927-1980), istoric, muzeograf și etnograf, care a cartografiat lumea populară tradiţională a zonei Gheorgheni. Muzeul găzduieşte trei expoziţii permanente. Prima se poate împărţi în două categorii: porturile populare secui-maghiar şi armenesc din zona Gheorgheni, împreună cu portul popular al ceangăilor, al românilor din Voşlobeni şi al ţiganilor din Gheorgheni, respectiv acele unelte şi materiale care au fost folosite pentru a le ţese. În a doua expoziţie sunt expuse minerale, roci, flori de mină şi fosile găsite în zona Gheorgheni şi nu numai, iar în a treia expoziţie putem observa picturile lui János Karácsony. De notat că expoziţia de minereuri este din punct de vedere al diversităţii sale una dintre cele mai mari colecţii de acest gen din ţară. Lângă acestea, desigur, se ţin şi expoziţii temporare şi multe activităţi tematice în diferite perioade ale anului. Clădirea muzeului Tarisznyás Márton s-a construit între anii 1770-1778, în stil baroc. Este una dintre cele mai vechi case civile. Sursă text: http://www.visitgheorgheni.ro

Muzeul Haáz Rezső din Odorheiu Secuiesc este un muzeu etnografic, de istorie locală, de artă și de științele naturii, al zonei centrale a Secuimii – teritoriu ce se situează în partea sud-estică a Transilvaniei.  Muzeul Haáz Rezső este una dintre cele mai vechi instituții de educație și cultură atât pe plan local, cât și pe plan transilvănean. Primul inventar (Protocollum) din anul 1797 al colegiului reformat, instituție fondată de către contele János Bethlen, s-a păstrat până în zilele noastre, și este o dovadă a faptului, că pe lângă bibliotecă, au existat și bazele unei colecții de antichități, de numismatică și de geologie. Tot atunci a existat deja un sertar de fizică și științele naturii, o colecție a curiozităților naturale, a relicvelor, a stemelor patronilor și a steagurilor.  Pe când alte inițiative au rămas fără rezultat, colecția de artă populară fondată de către profesorul de desen Rezső Haáz (1883–1958), numărând aproximativ patru mii de obiecte, și-a dobândit baza unui muzeu individual. Colecția este publică din 1913, iar în 1950 a devenit un muzeu de stat (de raion), având un sediu propriu abia în anul 1978. Muzeul a primit terenul de un hectar din fața mormântului lui Balázs Orbán de la Seiche, unde începând cu anul 1972 a fost ridicat șirul porților secuiești, ceea ce reprezintă baza unei secțiuni muzeale în aer liber. Program 1 februarie – 31 martie Marți – Vineri: 9.00 – 17.00 Sâmbătă – Duminică: 10.00 – 14.00 1 aprilie – 31 august Marți – Vineri: 9.00 – 18.00 Sâmbătă – Duminică: 10.00 – 18.00 1 septembrie – 31 octombrie Marți – Vineri: 9.00 – 17.00 Sâmbătă – Duminică: 10.00 – 14.00 1 noiembrie – 31 ianuarie Marți – Vineri: 9.00 – 16.00 În ziua de luni, cu ocazia sărbătorilor religioase și sărbătorilor de stat închis. Expoziție permanent: • PRIN SPINI… Capitole din istoria de 350 de ani a Colegiului Reformat din Odorheiu Secuiesc

Tinovul Mohoş se situează în colţul estic al Masivului Ciomatu Mare, la poalele sudice ale Vârfului Mohoş (1177 m), la o altitudine de 1050 m. Are un diametru de 800 m, o suprafaţă de 80 ha şi o adâncime de 10 m. Tinovul Mohoş este de fapt o turbărie alpină, în prezent, din întinderea continuă de apă rămânând doar 13 ochiuri de lac. Imaginea pinilor prinzându-se în stratul de turbă, precum şi a tufelor dese de afin oferă o privelişte deosebită. Printre speciile rare ale rezervaţiei se numără plantele carnivore ale erei cuaternare ca roua cerului cu frunze rotunde (Drosera rotundifolia), roua cerului cu frunze alungite (Drosera obovata), muşchiul de turbă pestriţ (Drosera anglica) şi răchiţeaua (Vacccinium oxicoccos). Se regăsesc aici şi specii ale erei glaciare cum sunt: ruginarea (Andromeda polifolia), vuietoarea (Empetrum nigrum) şi bumbăcarița (Eriophorum vaginatum). Sursă foto: http://www.greenharghita.ro

Lacul Sfânta Ana, situat în craterul Ciomatului Mare, este singurul lac de origine vulcanică din Europa Centrală și de Est, fiind cel mai vizitat obiectiv turistic al Ţinutului Secuiesc. Este înconjurat de pereții abrupți ai conului vulcanic al muntelui Ciomat, cu câteva vârfuri mai înalte: Ciomatul Mare (1301 m), Ciomatul Mic (1238 m), dealul Tata (1174 m) sau Piscul Pietros (1125 m).  Unic în Europa, lacul se află la 946 m altitudine, având un diametru de 1737 m, iar adâncimea lui cea mai mare fiind de 7 m.  De pe marginea craterului, 13 pâraie cu caracter temporar, formate în urma averselor, aduc apa şi pietrişul în lac. Lacul este alimentat din apă de ploaie şi din apa rezultată în urma topirii zăpezilor.  Pe marginea nordică şi pe cea vestică a început procesul de sedimentare a lacului, fundul lacului fiind acoperit de un strat de nămol din ce în ce mai gros. Adâncimea lacului măsoară în prezent 6,5 m în punctul cel mai adânc. Pe timp frumos, mai ales fără vânt, se pot observa bule de gaz, care se ridică de pe fundul lacului și care sunt de fapt manifestări ale activității post-vulcanice. În partea de nord, nord-est a lacului se poate observa un strat de turbă plutitoare care are o grosime de aproximativ un metru. Vizită la Lacul Sfânta Ana Natură, aer curat, mișcare și timp petrecut împreună!  Rezervația naturală Lacul Sfânta Ana-Tinovul Mohoș, este un loc excelent pentru familii, unul dintre locurile unde pe lângă admirarea peisajului și al naturii se formează atitudinea generațiilor viitoare față de mediul înconjurător.  La malul lacului se servește cel mai bun kürtőskalács și langoș din țară, iar printre mâncarea servită la terasă se găsesc opțiuni și pentru copii. Băuturile răcoritoare naturale și carbogazoase, berile nealcoolice sau alcoolice, ciocolata fierbinte, ceaiul și cafeaua pot fi savurate la eco-bufetele din parcare sau cel de la malul lacului. Toate produsele sunt vândute în ambalaje de sticlă sau ecologice.  Cover foto: Fodor István

Castelul Lázár, situat aproape de centrul satului Lăzarea, este unul dintre cele mai frumoase exemple pentru arhitectura renascentistă din Transilvania.  Castelul cu creneluri a fost una dintre cele mai atractive reşedinţe nobiliare din secolul al XVII-lea din Transilvania. În holul cu boltă în ogivă există inscripţii cu litere gotice din anul 1532. Zidul de incintă este dotat cu patru bastioane. Intrarea în curtea castelului se face prin turnul de poartă pe latura sudică. Castelul a fost construit în timpul lui István Lázár, tovarăşul de joacă al lui Gabriel Bethlen, mai târziu om de bază a principelui şi judele regal suprem al scaunelor Giurgeu, Ciuc şi Caşin. Blazonul lui din 1632 se află pe un perete al bastionului pe colţul stâng, în interiorul curţii, care desemnează şi data finalizării construcţiilor.  În 1707, castelul a fost incendiat de către armata imperială în urma unei campanii de represalii împotriva „kuruc”-ilor (oponenţii Habsburgilor), cum a fost şi seniorul castelului, Ferenc Lázár. De numele lui se leagă construcţia şi reconstrucţia Casei Cavalerilor. Printre personalităţile de seamă care au păşit pragul castelului se numără principele Gabriel Bethlen, mama lui fiind membră a familiei Lázár. Mihnea Vodă al Munteniei a fost ascuns în castelul Lázár timp de un an după ce a fost alungat de către turci, iar Petru Rareş al Moldovei a petrecut aici 11 ani, între 1527-1538.  Castelul Lázár a fost ars în repetate rânduri şi s-a ruinat în 1842 tot din cauza unui incendiu.  Începând din 1967 castelul se află sub renovare şi restaurare, activitate ce se desfăşoară şi astăzi. Obiectivul final este redarea splendorii de odinioară a clădirii, deoarece acesta este una dintre cele mai importante construcţii în stil renascentist ale Transilvaniei.  Pe parcursul lucrărilor i s-a conferat şi statutul de sit arheologic. În anul 2013 a fost restituit urmaşilor familiei Lázár, motiv pentru care soarta castelului este încă indecisă. Vizite duminica, cu programare prealabilă! +40 745 295 925 BILET DE INTRARE: • adult: 35 RON • grup de minim 25 de persoane: 30 RON • pensionar: 30 RON • student: 20 RON • locuitorii din Lăzarea: 20 RON • copii sub 7 ani: gratis • taxă de filmare/fotografiere profesională: 200 RON