Rezervația geologică Dealul Melcului Corund

Lacul Rák este situat la 2 km nord de Porumbenii Mari, la altitudinea de 600 m. S-a format în urma unei alunecări de teren la sfârșitul perioadei glaciare. Relieful este format din roci sedimentare neogene, din marme argiloase sarmatiene și din gresii. Circumferința lacului este de 800 m, lungimea 250 m, lățimea 150 m, adâncimea este de max. 7 m, iar suprafața lacului este de 28.000 mp, 10 ha cu terenurile aferente. Această zonă de 10 ha este rezervatie naturală ocrotita de Legea nr. 5/2000. Lacul și împrejurimile sale adăpostesc multe specii rare de plante, cum ar fi otrățelul de baltă (Utricularia vulgaris), o plantă carnivoră care se hrănește cu insecte acvatice mici, raci și larve de țănțari.

Poiana de narcise este situată în zona sudică a localităţii Vlăhiţa, în apropierea Pokol-láz, fiind o arie protejată de aproximativ 20 hectare, una dintre cele mai mari poiene de narcise din România în care pe o suprafaţă de un metru pătrat pot apărea 180-200 de narcise de câmp (Narcissus stellaris). „Laz” în dialect local înseamnă plai şi este forma geologică tipică platoului vulcanic din Munţii Harghita.  Narcisa este o plantă protejată, cea mai spectaculoasă din această arie, care poate fi uşor recunoscută după floarea cu formă de stea. Înfloreşte de la sfârşitul lunii aprilie până la începutul lunii mai. În afară de narcis putem găsi și alte specii de plante rare, ca papucul doamnei (Cypripedium calceolus), stânjenelul siberian (Iris sibirica), bulbucii de munte (Trollius europaeus).  Din 1976, în fiecare mai, lângă poiană se organizează Festivalul Narciselor. 

Munții Harghita-Mădăraș fac parte din punct de vedere geologic din lanțul vulcanic neogen al munților Călimani-Gurghiu-Harghita, cu un relief constituit în cea mai mare parte din roci andezitice (curgeri de lavă și piroclastite), care se află la o altitudine cuprinsă între 1.500 și 1.800 m. Vârful cel mai înalt este Vârful Mădăraş (1.801 m). Se numeşte şi Muntele Sfânt al Secuilor.  De pe vârf avem o privelişte extraordinară asupra lanţului: când este vreme frumoasă, putem vedea aproape toată depresiunea transilvană, Platoul Harghita, Blatul Libanului, Munții Gurghiu, Munții Gheorgheni, Munţii Făgăraş. Arealul Harghita-Mădăraș a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din Munții Harghita.  Este și un domeniu schiabil popular, pârtiile din zonă (4,5 km) sunt la cca. 1.500 m şi 1.760 m. Sezonul de schi începe în decembrie şi poate dura până în mijlocul lunii aprilie.

În zona Rezervației Naturale Scaunul Rotund se găsesc o serie de curiozități turistice: Peștera de Gheață, Grota Urșilor, amfiteatrele structurilor de travertin cu puncte de belvedere deosebite, Cetatea Bufnițelor cu cazemate din al II-lea Război Mondial etc. Plimbările prin pădure oferă o adevărată farmacie a naturii: plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci, aer curat.

Szőcs Lajos, a cărui familie de trei generaţii se ocupă de fabricarea de pălării de paie, s-a hotărât să înfiinţeze primul Muzeu de Paie din ţară la Crişeni. Muzeul a fost înfiinţat într-o casă ţărănească tradiţională renovată. În prima încăpere pot fi văzute toate modelele de pălării de paie din ţară, în încăperea din mijloc sunt amplasate diferite obiecte de uz şi decoraţie, iar în ultima încăpere este prezentată tehnica de fabricare a pălăriilor de la seceratul paielor până la pălăria gata făcută. Tot aici poate fi văzută şi chiar încercată cea mai mare pălărie purtabilă din ţară, cu diametrul de doi metri şi greutatea de 2,65 kg. La fabricarea ei s-au folosit 500 m de împletitură de paie şi 1,5 km de aţă.  În curtea Muzeului, vizitatorul poate admira o extraordinară colecţie. Mai mult de 600 de pietre sculptate de natură, având forme deosebite, ca de exemplu: raţă, porumbel, şapcă etc. Tot în curte se găseşte şi o pălărie de cinci metri. Muzeul poate fi vizitat zilnic. Dacă este închis, întrebaţi în bar.

Tinovul Mohoş se situează în colţul estic al Masivului Ciomatu Mare, la poalele sudice ale Vârfului Mohoş (1177 m), la o altitudine de 1050 m. Are un diametru de 800 m, o suprafaţă de 80 ha şi o adâncime de 10 m. Tinovul Mohoş este de fapt o turbărie alpină, în prezent, din întinderea continuă de apă rămânând doar 13 ochiuri de lac. Imaginea pinilor prinzându-se în stratul de turbă, precum şi a tufelor dese de afin oferă o privelişte deosebită. Printre speciile rare ale rezervaţiei se numără plantele carnivore ale erei cuaternare ca roua cerului cu frunze rotunde (Drosera rotundifolia), roua cerului cu frunze alungite (Drosera obovata), muşchiul de turbă pestriţ (Drosera anglica) şi răchiţeaua (Vacccinium oxicoccos). Se regăsesc aici şi specii ale erei glaciare cum sunt: ruginarea (Andromeda polifolia), vuietoarea (Empetrum nigrum) şi bumbăcarița (Eriophorum vaginatum). Sursă foto: http://www.greenharghita.ro

Lacul Sfânta Ana, situat în craterul Ciomatului Mare, este singurul lac de origine vulcanică din Europa Centrală și de Est, fiind cel mai vizitat obiectiv turistic al Ţinutului Secuiesc. Este înconjurat de pereții abrupți ai conului vulcanic al muntelui Ciomat, cu câteva vârfuri mai înalte: Ciomatul Mare (1301 m), Ciomatul Mic (1238 m), dealul Tata (1174 m) sau Piscul Pietros (1125 m).  Unic în Europa, lacul se află la 946 m altitudine, având un diametru de 1737 m, iar adâncimea lui cea mai mare fiind de 7 m.  De pe marginea craterului, 13 pâraie cu caracter temporar, formate în urma averselor, aduc apa şi pietrişul în lac. Lacul este alimentat din apă de ploaie şi din apa rezultată în urma topirii zăpezilor.  Pe marginea nordică şi pe cea vestică a început procesul de sedimentare a lacului, fundul lacului fiind acoperit de un strat de nămol din ce în ce mai gros. Adâncimea lacului măsoară în prezent 6,5 m în punctul cel mai adânc. Pe timp frumos, mai ales fără vânt, se pot observa bule de gaz, care se ridică de pe fundul lacului și care sunt de fapt manifestări ale activității post-vulcanice. În partea de nord, nord-est a lacului se poate observa un strat de turbă plutitoare care are o grosime de aproximativ un metru. Vizită la Lacul Sfânta Ana Natură, aer curat, mișcare și timp petrecut împreună!  Rezervația naturală Lacul Sfânta Ana-Tinovul Mohoș, este un loc excelent pentru familii, unul dintre locurile unde pe lângă admirarea peisajului și al naturii se formează atitudinea generațiilor viitoare față de mediul înconjurător.  La malul lacului se servește cel mai bun kürtőskalács și langoș din țară, iar printre mâncarea servită la terasă se găsesc opțiuni și pentru copii. Băuturile răcoritoare naturale și carbogazoase, berile nealcoolice sau alcoolice, ciocolata fierbinte, ceaiul și cafeaua pot fi savurate la eco-bufetele din parcare sau cel de la malul lacului. Toate produsele sunt vândute în ambalaje de sticlă sau ecologice.  Cover foto: Fodor István

Castelul Lázár, situat aproape de centrul satului Lăzarea, este unul dintre cele mai frumoase exemple pentru arhitectura renascentistă din Transilvania.  Castelul cu creneluri a fost una dintre cele mai atractive reşedinţe nobiliare din secolul al XVII-lea din Transilvania. În holul cu boltă în ogivă există inscripţii cu litere gotice din anul 1532. Zidul de incintă este dotat cu patru bastioane. Intrarea în curtea castelului se face prin turnul de poartă pe latura sudică. Castelul a fost construit în timpul lui István Lázár, tovarăşul de joacă al lui Gabriel Bethlen, mai târziu om de bază a principelui şi judele regal suprem al scaunelor Giurgeu, Ciuc şi Caşin. Blazonul lui din 1632 se află pe un perete al bastionului pe colţul stâng, în interiorul curţii, care desemnează şi data finalizării construcţiilor.  În 1707, castelul a fost incendiat de către armata imperială în urma unei campanii de represalii împotriva „kuruc”-ilor (oponenţii Habsburgilor), cum a fost şi seniorul castelului, Ferenc Lázár. De numele lui se leagă construcţia şi reconstrucţia Casei Cavalerilor. Printre personalităţile de seamă care au păşit pragul castelului se numără principele Gabriel Bethlen, mama lui fiind membră a familiei Lázár. Mihnea Vodă al Munteniei a fost ascuns în castelul Lázár timp de un an după ce a fost alungat de către turci, iar Petru Rareş al Moldovei a petrecut aici 11 ani, între 1527-1538.  Castelul Lázár a fost ars în repetate rânduri şi s-a ruinat în 1842 tot din cauza unui incendiu.  Începând din 1967 castelul se află sub renovare şi restaurare, activitate ce se desfăşoară şi astăzi. Obiectivul final este redarea splendorii de odinioară a clădirii, deoarece acesta este una dintre cele mai importante construcţii în stil renascentist ale Transilvaniei.  Pe parcursul lucrărilor i s-a conferat şi statutul de sit arheologic. În anul 2013 a fost restituit urmaşilor familiei Lázár, motiv pentru care soarta castelului este încă indecisă. Vizite duminica, cu programare prealabilă! +40 745 295 925 BILET DE INTRARE: • adult: 35 RON • grup de minim 25 de persoane: 30 RON • pensionar: 30 RON • student: 20 RON • locuitorii din Lăzarea: 20 RON • copii sub 7 ani: gratis • taxă de filmare/fotografiere profesională: 200 RON