Mlaştina Dumbrava Harghitei

Poiana de narcise este situată în zona sudică a localităţii Vlăhiţa, în apropierea Pokol-láz, fiind o arie protejată de aproximativ 20 hectare, una dintre cele mai mari poiene de narcise din România în care pe o suprafaţă de un metru pătrat pot apărea 180-200 de narcise de câmp (Narcissus stellaris). „Laz” în dialect local înseamnă plai şi este forma geologică tipică platoului vulcanic din Munţii Harghita.  Narcisa este o plantă protejată, cea mai spectaculoasă din această arie, care poate fi uşor recunoscută după floarea cu formă de stea. Înfloreşte de la sfârşitul lunii aprilie până la începutul lunii mai. În afară de narcis putem găsi și alte specii de plante rare, ca papucul doamnei (Cypripedium calceolus), stânjenelul siberian (Iris sibirica), bulbucii de munte (Trollius europaeus).  Din 1976, în fiecare mai, lângă poiană se organizează Festivalul Narciselor. 

Munții Harghita-Mădăraș fac parte din punct de vedere geologic din lanțul vulcanic neogen al munților Călimani-Gurghiu-Harghita, cu un relief constituit în cea mai mare parte din roci andezitice (curgeri de lavă și piroclastite), care se află la o altitudine cuprinsă între 1.500 și 1.800 m. Vârful cel mai înalt este Vârful Mădăraş (1.801 m). Se numeşte şi Muntele Sfânt al Secuilor.  De pe vârf avem o privelişte extraordinară asupra lanţului: când este vreme frumoasă, putem vedea aproape toată depresiunea transilvană, Platoul Harghita, Blatul Libanului, Munții Gurghiu, Munții Gheorgheni, Munţii Făgăraş. Arealul Harghita-Mădăraș a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar din Munții Harghita.  Este și un domeniu schiabil popular, pârtiile din zonă (4,5 km) sunt la cca. 1.500 m şi 1.760 m. Sezonul de schi începe în decembrie şi poate dura până în mijlocul lunii aprilie.

În zona Rezervației Naturale Scaunul Rotund se găsesc o serie de curiozități turistice: Peștera de Gheață, Grota Urșilor, amfiteatrele structurilor de travertin cu puncte de belvedere deosebite, Cetatea Bufnițelor cu cazemate din al II-lea Război Mondial etc. Plimbările prin pădure oferă o adevărată farmacie a naturii: plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci, aer curat.

Tinovul Mohoş se situează în colţul estic al Masivului Ciomatu Mare, la poalele sudice ale Vârfului Mohoş (1177 m), la o altitudine de 1050 m. Are un diametru de 800 m, o suprafaţă de 80 ha şi o adâncime de 10 m. Tinovul Mohoş este de fapt o turbărie alpină, în prezent, din întinderea continuă de apă rămânând doar 13 ochiuri de lac. Imaginea pinilor prinzându-se în stratul de turbă, precum şi a tufelor dese de afin oferă o privelişte deosebită. Printre speciile rare ale rezervaţiei se numără plantele carnivore ale erei cuaternare ca roua cerului cu frunze rotunde (Drosera rotundifolia), roua cerului cu frunze alungite (Drosera obovata), muşchiul de turbă pestriţ (Drosera anglica) şi răchiţeaua (Vacccinium oxicoccos). Se regăsesc aici şi specii ale erei glaciare cum sunt: ruginarea (Andromeda polifolia), vuietoarea (Empetrum nigrum) şi bumbăcarița (Eriophorum vaginatum). Sursă foto: http://www.greenharghita.ro

Lacul Sfânta Ana, situat în craterul Ciomatului Mare, este singurul lac de origine vulcanică din Europa Centrală și de Est, fiind cel mai vizitat obiectiv turistic al Ţinutului Secuiesc. Este înconjurat de pereții abrupți ai conului vulcanic al muntelui Ciomat, cu câteva vârfuri mai înalte: Ciomatul Mare (1301 m), Ciomatul Mic (1238 m), dealul Tata (1174 m) sau Piscul Pietros (1125 m).  Unic în Europa, lacul se află la 946 m altitudine, având un diametru de 1737 m, iar adâncimea lui cea mai mare fiind de 7 m.  De pe marginea craterului, 13 pâraie cu caracter temporar, formate în urma averselor, aduc apa şi pietrişul în lac. Lacul este alimentat din apă de ploaie şi din apa rezultată în urma topirii zăpezilor.  Pe marginea nordică şi pe cea vestică a început procesul de sedimentare a lacului, fundul lacului fiind acoperit de un strat de nămol din ce în ce mai gros. Adâncimea lacului măsoară în prezent 6,5 m în punctul cel mai adânc. Pe timp frumos, mai ales fără vânt, se pot observa bule de gaz, care se ridică de pe fundul lacului și care sunt de fapt manifestări ale activității post-vulcanice. În partea de nord, nord-est a lacului se poate observa un strat de turbă plutitoare care are o grosime de aproximativ un metru. Vizită la Lacul Sfânta Ana Natură, aer curat, mișcare și timp petrecut împreună!  Rezervația naturală Lacul Sfânta Ana-Tinovul Mohoș, este un loc excelent pentru familii, unul dintre locurile unde pe lângă admirarea peisajului și al naturii se formează atitudinea generațiilor viitoare față de mediul înconjurător.  La malul lacului se servește cel mai bun kürtőskalács și langoș din țară, iar printre mâncarea servită la terasă se găsesc opțiuni și pentru copii. Băuturile răcoritoare naturale și carbogazoase, berile nealcoolice sau alcoolice, ciocolata fierbinte, ceaiul și cafeaua pot fi savurate la eco-bufetele din parcare sau cel de la malul lacului. Toate produsele sunt vândute în ambalaje de sticlă sau ecologice.  Cover foto: Fodor István