Conacul Henter
Conacul Henter

Conacul Henter

Conac Atracție Family-friendly Monument Obiectiv arhitectural

Despre

Familia Henter din Sântionlunca a construit conacul la începutul secolului al XVIII-lea în stil baroc-renascentist, probabil pe locul unei clădiri legate de familia Hadnagy.
În secolul al XVIII-lea, aici au trăit seniorul Ádám Henter împreună cu soția sa, Krisztina Sármasági. Fiul lor – cel care a obținut titlul nobiliar –, juniorul Ádám Henter (1714-1781) s-a născut aici, iar după masacrul de la Siculeni a devenit judele suprem regal al Scaunului Ciuc. Împreună cu soția sa, Borbála Nagy din Petecu, este amintit ca fiind patronul localității, deoarece a contribuit în mod semnificativ la reconstrucția bisericii. Următorul membru al familiei a fost baronul Antal Henter (1748-1824), șambelan imperial-regal, judele suprem regal al Scaunului secuiesc Odorhei, a cărui soție a fost contesa Anna Haller. Dintre cei șase copii ai lor, József Henter (1791-1867) a fost ultimul moștenitor bărbătesc al familiei. Odată cu moartea lui, descendența familiei Henter, care devenise baronică în 1754, s-a stins. József Henter, cunoscut pentru filantropia sa, mecenantul teatrului și al muzeelor, deși a locuit în Călimănești, a fost înmormântat în cripta familiei din Sântimbru. În testamentul său, a lăsat o sumă substanțială pentru construcția turnului bisericii din Sântimbru. Singurul său moștenitor a fost fiica sa adoptivă - baroana Irén Szentkereszti de Zagon.

În 1878, Endre Székely (1835-1903) din Păcureni, prim-pretor al districtului Sânmartin, a cumpărat proprietatea vastă și s-a mutat în conac împreună cu soția sa, Adél Babolcs. În acest moment, preotul paroh Sándor Veress a consemnat în Historia domus că „această achiziție a fost un real beneficiu pentru sat”.
În 1922, parohia locală romano-catolică a cumpărat o parte din proprietate de la moștenitorii lui Endre Székely, „cu conacul și clădirile fermei” - scria Balázs Kovács, preot paroh, în Historia domus a parohiei. Mai târziu, parohia a fost nevoită să cedeze clădirea școlii parohiale statului, astfel încât școala confesională s-a mutat aici până în 1948. Această clădire a fost, de asemenea, căminul cultural și cinematograful satului din 1934 până la construcția noului cămin cultural în 1973. Profesorul și omul de cultură István Salló, în 1957 a înființat aici primul muzeu sătesc din bazinul Ciucului. În anii 1970 în clădire mai existau săli de clasă, dar mai târziu a stat părăsită zeci de ani și aproape că s-a prăbușit. După schimbarea de regim din 1989, cu ajutorul Muzeului Secuiesc al Ciucului au fost încercări de mai multe ori de a întocmi planuri de renovare și de a conserva clădirea, care între timp a rămas fără acoperiș.

În 2011, clădirea a fost cumpărată de Primăria Comunei Sântimbru pentru 233335 de lei. Renovarea a fost finanțată de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operațional Regional între anii 2020 și 2023. Mai multe birouri de proiectare au lucrat la planurile de restaurare sub conducerea lui Szabolcs Guttmann, arhitectul șef al orașului Sibiu, și sub coordonarea firmei Vallum SRL. din Miercurea-Ciuc, personal de arhitectul Szabolcs Korodi.

PROGRAM DE VIZITARE
Vizitarea Conacului Henter se face pe bazî de programare.
Pentru rezervări sunați, de luni până vineri între orele 9-15, la 07 88 125 166, cu cel puțin trei zile lucrătoare înainte de sosire.
Prețul biletului: 10 RON/pers.

Grădina conacului poate fi vizitată gratuit. Scanând codurile QR de pe copaci, aflați informații despre acestea.

Localitate

Sântimbru

Alte sugestii

Monument
5.0 1 recenzie
În Piaţa centrală, lângă biserica reformată, în parc se află statuia din bronz a lui Balázs Orbán (1829-1890), ilustru revoluţionar, istoric, etnograf şi politician, denumit "cel mai mare secui". Creatorul statuii a fost artistul plastic din Târgu Mureş, László Hunyadi, iar maistrul turnător Mihály Antal din Szabadka. Statuia a fost inaugurată la 4 februarie 1995. Sursă text și foto: http://www.odorhei-turism.ro/
Odorheiu Secuiesc 535600, Romania
Obiectiv arhitectural
5.0 5 recenzii
Trei străzi principale care se întâlnesc şi alte câteva străzi laterale împrejmuiesc miezul istoric al oraşului care constituie centrul localităţii. Biserica Reformată care se înalţă în mijlocul lui l-a împărţit cândva în Piaţa de Jos şi Piaţa de Sus (astăzi Piaţa Városháza şi Piaţa „Márton Áron”). În centrul istoric se regăsesc monumente şi clădiri cu caracter de monument istoric. Aspectul arhitectural al centrului oraşului este definit de baroc, clasicism şi de arhitectura secolului al XIX-lea. Clădirile publice, bisericile, magazinele, toate evocă o atmosferă istorică, în ciuda faptului că centrul şi-a câştigat aspectul de astăzi abia în secolul al XX-lea. Sursă text și foto: http://www.odorhei-turism.ro/
Odorheiu Secuiesc 535600, Romania
Monument
Gaterul pe apă a fost construit de către localnicul Bentze Iosif din cătunul Heveder. Reprezintă cea mai veche instalație pentru tăiat scânduri, fiind declarată monument istoric, macheta originală aflându‐se la Muzeul din orașul Gheorgheni. Sursa foto: https://voslobeni.ro/
Voșlobeni 537355, Romania
Monument
Moara de apă din Tulgheș a fost construită din lemn în anul 1875, iar astăzi încă este în stare de funcţionare. Joagărul este un ferăstrău cu mai multe pânze drepte, verticale, care funcționează cu o mișcare alternativă, fiind acționat de forța apei curgătoare prin intermediul unei roți de apă. Complexul Moara de apă şi Joagărul din Tulgheș a fost declarat monument istoric, cu codul HR-ll-m-B-12991 şi este cuprins în Catalogul Monumentelor şi Ansamblurilor de Arhitectură incluse în Patrimoniul Cultural Naţional la poziţia 21.B0268. Surse text și foto: http://www.cesavezi.ro/; http://www.ana-iorga.ro/
Tulgheș 537330, Romania
Obiectiv arhitectural
4.33 3 recenzii
Sat laureat cu premiul Europa Nostra. În sud-vestul judeţului Harghita, la o distanţă de 25 kilometri de Odorheiu Secuiesc şi la 18 kilometri de Cristuru Secuiesc se află localitatea Inlăceni, un sătuc nealterat de sute de ani, frumos ca în poveştile copilăriei. Vârsta caselor din Inlăceni se măsoară în secole, majoritatea fiind monumente de arhitectură rurală ridicate pe vremea când scândurile se îmbinau între ele cu şipci din lemn. Toate seamănă izbitor între ele. Construite din piatră şi din lemn, sunt văruite numai în alb sau azuriu, acoperite cu ţigle mici, fabricate pe vremuri în sat, iar grădina de flori din faţa casei este nelipsită. În nicio casă nu se intră direct din curte, ci pe la mezanin, urcând pe o scară din lemn sau pe câteva trepte din piatră, parterul scund şi subsolul fiind destinate bucătăriei, încăperilor pentru păstrarea alimentelor şi pivniţei.  Însă particularitatea ce asigură Inlăceniului statutul de unicat în România este mulţimea străzilor şi uliţelor care împânzesc satul şi al căror număr îl depăşeşte pe cel al caselor. Dispuse oarecum concentric, se răsfiră către cele patru intrări în sat, traversând proprietăţile oamenilor. Sunt întortocheate precum edificiul mitic construit de către Dedal, de aici şi numele de "satul labirint”, care i-a fost atribuit localităţii. Cover foto: Mihálydeák Antal  Surse text și video: https://www.descopera.ro; https://www.youtube.com/  Magyar Művészeti Akadémia MMA
Inlăceni, Romania
Castel Obiectiv arhitectural
Închis
Este închis pentru restaurare. Castelul Urmánczy din Toplița a fost construit între anii 1903-1906, pe malul râului Mureș. Proprietarul de la acea dată a fost Urmánczy Jeromos, de origine armeană, iar arhitectul clădrii a fost Giacomuzzi Virgilio (Vigilio), de origine tiroleză.  Castelul este realizat în stil Art Nouveau, combinat cu caracteristicile populare legate de numele lui Kós Károly, un stil special în contextul arhitecturii castelelor din Transilvania.  Elementul dominant al castelului este turnul de apă din partea dreaptă a fațadei principale, cu intrarea principală de la parter. În interiorul castelului, salonul principal cu o înălțime de două etaje oferă accesul spre restul camerelor, spre camerele bărbătești cu vedere spre grădină, accesul în sala de mese și apoi apartamentul proprietarilor. La etaj se aflau camerele de copii și camerele de oaspeți, în subsol erau camerele servitorilor, bucătăria, depozitele și pivnița. De-a lungul timpului, clădirea castelului a servit drept sediu al spitalului local, apoi al unui muzeu etnografic, fiind ulterior locul unde își desfășura activitatea ansamblul de dansuri din localitate. După 2009, clădirea a fost retrocedată moștenitorilor legali, în prezent neavând nicio funcție, dar putând fi vizitată în fiecare sâmbătă și duminică între orele 11:00 și 18:00. Opțiune de program: Escape from the Urmánczy Castle
Strada Mihail Kogălniceanu 17, Toplița 535700, Romania
Monument
Jézuskiáltó, înseamnă, în traducere directă, „Strigarea lui Isus”, deoarece, conform unei legende locale, de aici ar fi reușit localnicii să înfrângă tătarii. Ecoul locului răsună departe în vale, de aceea localnicii au strigat de aici numele lui Isus, iar tătarii auzind sunetele terifiante au crezut că se vor confrunta cu o armată numeroasă în fața cărora nu puteau avea sorți de izbândă. Crucea situată la 537 m altitudine a fost ridicată de Biserica Romano-Catolică pe locul unei cruci de lemn, care păzea orizontul de zeci de ani. Crucea și placa comemorativă păstrează amintirea și numele celor 144 de eroi căzuți la datorie în primul război mondial. Surse: http://www.legendarium.ro/jezus-kialto https://hu.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A9kelykereszt%C3%BAr http://keresztur.ro/index.php/hu/varosunk/varostoertenet Surse imagini http://www.magasbol.ro/index.php/telepuelesek/varosaink/78-szekelykeresztur https://www.facebook.com/magasbolszekelyfold/
Cristuru Secuiesc 535400, Romania
Monument
Mausoleul eroilor este situat pe şoseaua Topliţa-Borsec, la ieşirea din localitatea Topliţa. A fost construit din iniţiativa Societăţii „Cultul Eroilor “ şi a fost inaugurat în anul 1925. La baza mausoleului se găseşte osuarul ce adăposteşte osemintele a 771 de militari români căzuţi în această regiune în bătăliile anului 1918. Dintre aceştia, 25 sunt identificaţi şi au fost depuşi în firide individuale, iar 746, neidentificaţi, au fost depuşi în osuar. Pe zidurile construcţiei se află montate 18 plăci de marmură albă şi neagră pe care sunt înscrise numele unor eroi români. Sursa foto:https://once.mapn.ro/, Georgeta Maiorescu
Strada Toplița, Romania
Atracție Family-friendly Rezervație naturală
5.0 2 recenzii
Tinovul de la Fântâna Brazilor este situat la o altitudine de cca 950 m în partea central-vestică a platoului vulcanic Praid-Dealu al Munţilor Gurghiu.  Tinovul de la Fântâna Brazilor a fost declarat sit Natura 2000 în anul 2007. În literatura de specialitate apare sub numele de Luc sau Ruc, dar printre localnici locului i se zice în general Datka. Tinovul reprezintă cel mai vestic tinov cu pinet din Carpaţii Orientali. Este înconjurat de o pădure de molid (Vaccinio-Piceetum abietis) care se prelungeşte până la mlaştina La Pod.  Dintre speciile faunistice importante sunt de menționat: broasca roşie se pădure (Rana dalmatina), broasca roşie de munte (Rana temporaria), salamandra (Salamandra salamandra), respectiv şopârla de munte (Zootoca vivipara). Se poate vizita pe o potecă de vizitare elaborat cu ajutorul donației localnicilor. Poteca de vizitare Taiga prezintă  procesele specifice mlaștinilor turboase, prezintă specificul creșterii lente a coniferelor, prezintă specii specifice acestor habitate siberiene: plante insectivore și otrăvitoare.  Se poate vizita și pe cont propriu.  Contribuiti la conservarea mediului prin a aduna cateva din deseurile lăsate în urmaă de alti vizitatori iresponsabili. Dacă doriți un ghidaj profesionist la pretul de 250 Ron/grup, apelați numărul de telefon (+40745627914) afișat pentru rezervare în prealabil. 
DC50, Fântâna Brazilor 537063, Romania