Barajul Zetea

Dumbrava Castanilor din Crăciunel este unic în Ţinutul Secuiesc, deoarece doar în această arie se pot găsi castani (Castanea Sativa) de o sută de ani. Crăciunel este o localitate în valea Homorodului-Mic, la 21 km Sud de oraşul Vlăhiţa. Pârâul curge prin centrul satului pe o distanţă aproximativă de 1 km şi are un afluent, Aluniş. Localitatea este delimitată la Est de stânca Rika făcând parte din munţii Perşanii, la nord este satul Mereşti, la vest bazinul celor două sate Homorod, iar la sud comuna Ocland. Pădurea s-a îndepărtat de la marginea localităţii pe parcursul anilor, având în vedere activitatea de ardere a varului care a fost o meserie specifică zonei. Astăzi această meserie nu mai este practicată în localitate. Mulţumit unui microclimat favorabil, în colţul din Vest al localităţii s-a instalat o pădure mixtă de castani şi nuci, la care turiştii sunt conduşi de indicatoare sculptate din lemn. Dumbrava castanilor se întinde pe un teritoriu de 2 hectare. Locul şi-a primit denumirea după numele latin al castanilor - Castanea Sativa, care este un arbore din familia fagilor, provenind din Sud-Estul Europei. Fructele era cunoscut şi cultivat încă de pe vremea Romei antice şi în timpul colonizărilor a fost introdus pe teritorii mai nordice decât aria sa naturală. Mai târziu, începând cu Evul Mediu timpuriu, castanul comestibil a început să fie cultivat de călugări în grădinile mânăstirilor. Astăzi, în afara livezilor, exemplare vechi de sute de ani pot fi găsite în întreaga Europă. Fructele gustos este des folosit ca ingredient de fabricanţii de ciocolată şi delicatese. Coacerea sau prăjirea se pot face şi sub formă granulară, obţinându-se un fel de făină, din care se realizează piureul de castane. În prima săptămână a lunii octombrie din fiecare an în Dumbrava castanilor se organizează Festivalul Castanilor, în cazul vremii nefavorabile evenimentul are loc în casa de cultură a localităţii. Festivalul are un program variat cu programe culturale, învăţatul cultivării castanelor, concursuri şi se pot mânca cozonac secuiesc şi multe castane. Sursa: 7csoda.zoldszekely.ro

Poiana Zânelor este un ansamblu de izvoare minerale amenajate sub formă de bazine în aer liber, cu garderobă şi puncte de repaos, folosite în principal în cură externă. În anul 2009, fundaţia Ars Topia a hotărât să organizeze claca de amenajări băi tradiţionale din acel an la Borsec. Timp de zece zile, tineri din Ungaria şi Transilvania au lucrat împreună cu localnicii la amenajarea acestor băi, care de atunci se bucură de un mare succes în rândul vizitatorilor. În cadrul acestui proiect au fost realizate mai multe obiective, cum ar fi: piscină cu apă minerală, băi de picioare, vestiare, filigorie, şezlonguri. Se găsesc indicaţii în limbi de largă circulaţie pictate manual pe suport din lemn şi decorate cu motive florale specifice zonei. Din an în an, numărul turiştilor care vizitează aceste băi este în creştere, dar şi localnicii folosesc aceste ape minerale pentru diferite tratamente.  Tot în poiana Zânelor sunt puncte de belvedere şi locaţii de picnic sau plajă.  Nu există program de vizitare şi nici taxă de intrare. 📷 Rédai Botond

Barajul Frumoasa este localizat pe râul Frumoasa, afluent al râului Olt. Este realizat din umpluturi cu prisme de rezistență din balast și un nucleu central de argilă. Are o înălțime de 38 m și o lungime a coronamentului de 506 m. Lacul de acumulare are un volum total de 10,6 milioane metri cubi, din care 7,6 milioane până la nivelul normal de retenție servește pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Miercurea Ciuc, asigurând 50% din necesar. Zona din apropierea barajului este cunoscută pentru pescuit. În apele lacului Frumoasa sunt diverse specii de pești: biban, caras, clean, crap românesc, păstrăv de lac, plătică, șalău și somn. În apropiere s-au construit foarte multe pensiuni și case de vacanță, devenind astfel o zonă turistică destul de bine dezvoltată. Turiștii care aleg să vină la Barajul Frumoasa se pot relaxa într-o zonă liniștită și superbă, putând face diverse trasee turistice.

Din Vlăhița se merge spre sud 7 km până la Lueta și încă 1 km spre Merești. Balta se află chiar la șosea, nu se poate rata. Specii reprezentative: crap, caras, plăticuță și bălos. Fără răpitori.  Momeli recomandate: boabă porumb, viermuși cu pufi, râmă. Balta este curată și pe mal și pe fund, cu pontoane.  Există parcare pentru mașini.

În partea externă a curbei, pârâul Tolvajos erodează peretele stâncii. După un timp, roca vulcanică cu o structură mai puţin rezistentă, nu mai susţine greutatea ei proprie şi cade în pârâu. În acest loc pârâul şi-a continuat cursul sub stânca căzută, rezultând formaţiunea caracteristică, ce seamănă cu o căsuţă mică, o "colibă". Conform tradiţiei, locul a primit din această cauză denumirea de "Piatra Colibei". Este accesibil dinspre drum naţional 13A, spre Băile Chirui.

Balta este amplasata pe drumul Odorheiu Secuiesc - Sighisoara, la aproximativ 8 km de Odorhei. Acces auto bun.  Specii: Crap, caras, clean.  Momeli: mamaliga, bomba cu pufi.  Alte informatii utile: In contul taxei nu se retine niciun peste.

Lacurile de pescuit sunt situate la 17 km de la Odorheiu Secuiesc in directia Gheorgheni. Oaspetii nostri dornici de pescuit se pot bucura de pasiunea lor in 5 lacuri mai mari si mai mici. Lacurile de pescuit populate intens cu stocuri de pesti garanteaza o experienta de pescuit atat pescarilor incepatori, cat si celor cu experienta. Copiii care nu doresc sa mearga la pescuit se pot distra pe terenul nostru de joaca echipat cu leagan, loc cu nisip, tobogan si trambulina. Puteți pescui la copcă pe iarna. Lacuri de pescuit: - Lacul nr. 1 - Lacul „Pesti mari" - Lacurile 2. A si 2. B - Lacuri de pesti linistiti - Lacul nr. 3 - Lac de pastravi - Lacul nr. 4 - Lacul cu somn african

În pădurea localității Vărșag, pe pârâul Fântâna Mare, se află cascada Vărșag. Alimentate de 7 izvoare, apele pârâului se aruncă de la înălțimea de 7 metri, formând o frumoasă cascadă în două trepte. De aici se îndreaptă spre Târnava Mare, al cărui afluent de stânga este. Cum ajungem sus, ne putem duce la izvoarele pârâului, dar și la un punct de belvedere. Pentru izvoare trebuie să urmărim în sus pârâul și după cca 0.5 km ajungem la cele 7 izvoare care se îndreaptă spre vale. Pentru belvedere vom continua drumul până la culmea Talas. Belvederea construită din lemn este aproape. De aici putem admira suprafața imensă a Vărșagului. Perdeaua de apă se întinde pe o lungime de 200 de metri. Iarna, la cascada care îngheaţă în două culori din cauza mineralelor din apă, se ajunge cu dificultate. Cu toate acestea, turiștii curioși să vadă formele fantastice care prind contur iarna, se încumetă să parcurgă drumul greu.

„Pârâul care curge înapoi” sau „Pârâul stătător Izvoare", pe care localnicii l-au numit astfel pentru că nu are "curgere", este de fapt un canal artificial. A fost construit la mijlocul secolului trecut pentru adăpatul animalelor care pasc pe acest platou și pentru alimentarea cu apă a localnicilor. De atunci s-a format și un șanț lângă apă, numit Irigyvesze. Apa potabilă a acestui pârâu a fost condusă pe podiș, iar din cauza diferenței de nivel foarte mici, cei care coboară in valea Izvoare au senzația că apa canalului curge în sus! Admirați și dumneavoastră această atracție locală! Sursa foto și text: https://pensiuniharghitene.ro/