Rezervația Naturală Dealul Sării

Rezervația botanică se întinde pe o suprafață de 20 hectare, aflată în nordul DN13B, în nord-vestul satului Borzont. Grosimea stratului de turbă nu este constantă, se subțiază treptat spre piemont. Dintre plantele rare ocrotite, care se află pe teritoriul rezervației, putem aminti coada șoricelului (Achillea impatiens), taula, daria, gălbenelele și garofița de munte (Dianthus superbus). Pe suprafața turbăriei se adăpostesc o serie de specii de păsări rare, ocrotite, cum sunt: becațina comună, codobatura galbenă, cristelul de câmp (Crex crex) și prepelița. Dintre speciile de păsări răpitoare rare, amintim vânturelul roșu, șorecarul comun, eretele vânăt. Sursă text și foto: http://www.greenharghita.ro

La aproximativ un kilometru de centrul orașului Cristuru Secuiesc, pe malul stâng al râului Târnava Mare, pe valea Sucoro, la sud-vest de satul Filiaș, se află o rezervație de tip geologic. Cunoscută sub denumirea de „Colcăitor”, rezervația ocupă o suprafață de 1 ha și reprezintă o arie mlăștinoasă cu vegetație specifică zonelor umede. Sunt prezente aici 4 conuri de vulcani noroioși, unul dintre aceștia având o activitate scăzută, dar permanentă, cu emanații de gaze și noroi. Datorită apei sărate, aici crește o plantă cunoscută de localnici sub denumirea populară de broscăriță (Triglochin palustris), specie floristică protejată la nivel european. Vulcanii noroioși sunt mărturii ale domurilor de gaze naturale, cele amintite mai sus sunt fiind categoria celor reci și sunt formate pe soluri cu o densitate redusă. Sursă text și foto: http://www.greenharghita.ro

Mlaştina umflată este situată la vest de Miercurea Ciuc, la sud de DN13A şi la nord-est de Băile Chirui, întinzându-se în vecinătatea izvorului Festő. Accesul e uşor, fiindcă putem ajunge acolo pe un drum asfaltat. Mlaștina se întinde pe 2 hectare și a fost inclusă pe lista rezervațiilor botanice din anul 1980. Mlaștina are 120 metri lungime și 50 metri lățime și este alimentată de izvoare de apă minerală bogate în fier. De demult s-a descoperit puterea de vindecare și binefacere a acestei ape, motiv pentru care s-a săpat o baie mică la marginea mlaștinii. Microclimatul răcoros şi umed a permis supravieţuirea unor comunităţi speciale de plante care există în mlaştini asemănătoare sau în anumite teritorii nord-europene. Aceste specii sunt numite relicte, deoarece au rămas din era glaciară. Mlaștina adăpostește plante cum ar fi ochii șoricelului (Saxifraga hirculus), Paludella squarossa specifică zonelor sub-arctice (aceasta se găsește doar în trei locuri din țară) și roua cerului (Drosera rotundifolia). Surse text și foto:http://romanianturism.com/; http://www.greenharghita.ro/

Tinovul de la Fântâna Brazilor este situat la o altitudine de cca 950 m în partea central-vestică a platoului vulcanic Praid-Dealu al Munţilor Gurghiu.  Tinovul de la Fântâna Brazilor a fost declarat sit Natura 2000 în anul 2007. În literatura de specialitate apare sub numele de Luc sau Ruc, dar printre localnici locului i se zice în general Datka. Tinovul reprezintă cel mai vestic tinov cu pinet din Carpaţii Orientali. Este înconjurat de o pădure de molid (Vaccinio-Piceetum abietis) care se prelungeşte până la mlaştina La Pod.  Dintre speciile faunistice importante sunt de menționat: broasca roşie se pădure (Rana dalmatina), broasca roşie de munte (Rana temporaria), salamandra (Salamandra salamandra), respectiv şopârla de munte (Zootoca vivipara). Se poate vizita pe o potecă de vizitare elaborat cu ajutorul donației localnicilor. Poteca de vizitare Taiga prezintă  procesele specifice mlaștinilor turboase, prezintă specificul creșterii lente a coniferelor, prezintă specii specifice acestor habitate siberiene: plante insectivore și otrăvitoare.  Se poate vizita și pe cont propriu.  Contribuiti la conservarea mediului prin a aduna cateva din deseurile lăsate în urmaă de alti vizitatori iresponsabili. Dacă doriți un ghidaj profesionist la pretul de 250 Ron/grup, apelați numărul de telefon (+40745627914) afișat pentru rezervare în prealabil. 

Dealul Melcului este o rezervație geologică ce se întinde pe o suprafață de 8 ha. Este considerat cea mai mare ocurenţă de aragonit din România, având statut de protecție națională încă din 1980. Studiul aragonitului din zonă datează din secolele XVIII - XIX. János Bányai (1938) susţine că aceste depuneri de carbonaţi s-au format prin procese de precipitare din soluţii sărate, carbogazoase, cu temperatura scăzută. Ivirea de apă de la Dealul Melcului se prezintă sub forma unui izvor natural, activ. La baza depunerilor carbonatice iese la iveală apa, barbotând gaze cu miros de hidrocarburi. Apa ce se scurge în evantai îşi construieşte în continuu un con de aragonit de culoarea zerului de lapte. Exploatarea aragonitului a început în anul 1909 de către Knop Vencel, profesorul de origine cehă invitat să țină cursuri la Școala industrială de sculptură și șlefuire a pietrelor din Zlatna. Profesorul se mută la Corund și fondează Uzina de șlefuire a Aragonitului. Apogeul exploatării şi prelucrării aragonitului din Corund se plasează între anii 1931-1939. În urma acestor activităţi de minerit, formele naturale diversificate ale depunerilor se perturbează, dar și în zilele noastre o plimbare pe poteca de vizitare îți dă oportunitatea să descoperi lumea fascinantă a aragonitelor șia calcitelor striate. Rezervația se poate vizita doar pe potecă, sau se poate opta pentru un bilet combinat cu intrarea  și în Băile sărate UNICUM de la poalele stâncilor. Băile funcționează doar în sezonul cald. Rezervația se poate vizita pe cont propriu, dar cei care doresc un ghidaj profesionist, apelați la nr. de telefon afișat. Taxa de intrare: 10 RON

Rezervaţia Naturală „Popasul Păsărilor de la Sânpaul” se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare şi, aşa cum îi zice şi numele, este arie naturală protejată de interes, fiind inclusă în aria de protecţie specială avifaunistică Dealurile Homoroadelor, sit ce aparţine reţelei ecologice europene Natura 2000. „Popasul păsărilor” a fost declarată arie naturală din dorinţa de a proteja şi a conserva speciile de păsări migratoare şi cuibătoare. Totodată, se pune accent şi pe conservarea florei şi faunei autohtone, precum şi pe menţinerea diversităţii habitatelor umede. „Popasul păsărilor” de la Sânpaul este o zonă umedă cu heleşteie şi bălţi, cu specii de plante hidrofile (stufărişuri şi păpuriş) şi asigură condiţii de hrană şi cuibărire speciilor de păsări migratoare de baltă; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roşie a IUCN. În rezervaţia ornitologică s-au observat peste 260 de specii de păsări, iar o concentraţie de specii atât de mare pe o suprafaţă atât de mică reprezintă o raritate în Europa. Aici cuibăresc peste 70 de specii de păsări (majoritatea ocrotite prin lege). Dintre speciile de păsări cele mai importante putem aminti: buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), egreta mare (Egreta alba), stârcul roşu (Ardea purpurea), barza neagră (Ciconia nigra), raţa roşie (Aythya nyroca), eretele de stuf (Circus aeruginosus) sau nagâţul (Vanellus vanellus). De menţionat că fotografierea păsărilor se poate face numai din observatoarele special amenajate, iar pescuitul sportiv se poate realiza în zonele delimitate în acest sens. Surse text și foto: http://www.cesavezi.ro/; http://informatiahr.ro; https://pensiuniharghitene.ro Sursă video: https://www.youtube.com/Lucian Ionescu

Rezervaţia Naturală Pietrele Roşii se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare de pe teritoriul administrativ al comunei Tulgheş. Accesul la Pietrele Roşii este asigurat de un drum forestier (drumul Prisecani care se intersectează cu DN 15 la km 223+400). Acest drum poate fi parcurs fie pe jos, pe traseul marcat, fie cu maşini destinate off-road, traseul trecând şi pe lângă un izvor de apă minerală feruginoasă, carbogazoasă. Înainte de vă planifica excursia trebuie să luaţi în considerare şi faptul că în zonă camparea este interzisă. Masivul Pietrele Roşii se ridică deasupra comunei Tulgheş, fiind o stâncă de calcar bine individualizată, cu altitudinea maximă de 1.215 metri, oferind o privelişte minunată a împrejurimilor. Rezervaţia are o orientare sudică şi se caracterizează prin văi scurte, înguste şi adânci, acoperite cu păduri şi poieni. Condiţiile de teren au permis dezvoltarea unei vegetaţii specifice, prin speciile de plante rare, endemice, rezervaţia având importanţă fitogeografică: aici se pot găsi Astragalus romeri, al cărei areal este foarte restrâns în ţara noastră, Delphinium simonkaianum, Hieracium pojoritense, Silene zawadskii sau Cerastium transilvanicum. Surse foto: http://informatiahr.ro/; http://www.greenharghita.ro

Rezervația botanică Borsec, denumită în limba maghiară „Hármasliget”, este una dintre rezervaţiile naturale de interes național, având ca rol esenţial conservarea unei specii de arbust din familia Betulacea, cunoscut şi sub numele tradiţional de mesteacăn pitic sau Betula nana, care a supraviețuit aici din epoca glaciară. Se află în județul Harghita, pe domeniul administrativ al orașului Borsec, fiind alcătuită dintr-o poiană mlăștinoasă, care se întinde pe o suprafață de 2 ha. Este locaţia perfectă mai ales pentru turiştii pasionaţi de domeniul botanic. Sursa foto: http://www.informatii-romania.ro/

Lacul Rák este situat la 2 km nord de Porumbenii Mari, la altitudinea de 600 m. S-a format în urma unei alunecări de teren la sfârșitul perioadei glaciare. Relieful este format din roci sedimentare neogene, din marme argiloase sarmatiene și din gresii. Circumferința lacului este de 800 m, lungimea 250 m, lățimea 150 m, adâncimea este de max. 7 m, iar suprafața lacului este de 28.000 mp, 10 ha cu terenurile aferente. Această zonă de 10 ha este rezervatie naturală ocrotita de Legea nr. 5/2000. Lacul și împrejurimile sale adăpostesc multe specii rare de plante, cum ar fi otrățelul de baltă (Utricularia vulgaris), o plantă carnivoră care se hrănește cu insecte acvatice mici, raci și larve de țănțari.