Laboratorul Foto Kováts Odorheiu Secuiesc

În Rugănești, lângă Cristuru Secuiesc, s-a deschis un muzeu care vă invită să faceți o călătorie pe linia amintirilor!  Intrați în Muzeul Nostalgia, unde amintirile din trecut prind viață! Această expoziție specială vă va aduce obiecte și experiențe care făceau parte din viața noastră de zi cu zi, dar care acum sunt rare. La Muzeul Nostalgia, bicicletele, motocicletele și ustensilele de bucătărie spun povestea unei epoci trecute. Pereții sunt împodobiți cu tapiserii care oferă o perspectivă asupra modului în care strămoșii noștri trăiau și își decorau casele.  Fie că veniți singur sau cu familia, Muzeul Nostalgia este o experiență de neuitat pentru toate vârstele. Descoperiți frumusețea trecutului și trăiți magia nostalgiei alături de noi! 

Muzeul Oltului si Mureșului Superior găzduiește o expoziție permanenta de etnografie si numeroase expoziții temporare din domeniile: arheologie, istorie, istorie literara sau geografie. Muzeul din Miercurea Ciuc face parte din Muzeul Carpaților Răsăriteni.

Înfiinţat în anul 1998 şi reorganizat  în anul 2006, muzeul funcţionează alături de Ansamblul Folcloric Profesionist ,,Rapsodia Călimanilor” ca si secţie a Centrului Cultural Topliţa, aparţinând de Ministerul Culturii. Muzeul este desfăşurat pe o suprafaţă de apr. 270 mp, cuprinzând cinci săli si un hol de acces. Circuitul urmează de la sine, spre stânga, Holul mic de primire ca o cameră ,,Meşter de toate”,  logoul muzeului  - ,, La drum cu Moş Nucu”.  Mergând mai departe, descoperim ,,Firul vieţii”, tematica centrală a muzeului care prezintă viaţa unui om simplu din zona Topliţei trecând prin toate etapele vieţii, cu o acompaniere de foto-documente şi Vorbe înţelepte.  Prima încăpere este destinată copilăriei. Regăsim aici leagănul, jucării şi elemente didactice precum ghiozdanul, caiete, manuale, tăbliţa cu plaivas, sau  socotitoarea  specifice sfârşitului secolului XIX, începutul secolului XX. Se remarcă  la intrare spre sala copilăriei uşa de dimensiuni mici care face necesară aplecarea, aceasta reprezentând o formă de respect impus dar şi de apărare la agresiunilor istorice. Tot aici mai regăsim şi vase de lut, figurine, obiecte de uz personal, create de copii, la activităţi, prin cioplirea lemnului, confecţii de obiecte din materiale diverse.    A doua încăpere, ,,Camera tinereţii”, prezintă scena nunţii precum şi o colecţie impresionantă de numeroase veşminte populare, unele dintre acestea cu peste 100 de ani vechime, cu diverse influenţe ( din zona Moldovei prin culuarul  Corbu-Tulgheş, Mureşului superior, Mureşul de câmpie, Bistriţa, Sibiu, dar şi influenţe ceangăieşti) păstrând laolaltă urmele lăsate de cei care au practicat agricultura, oieritul sau pădurărit-plutărit  pe aceste meleaguri.         Remarcăm faptul că hainele de lucru sunt foarte simple, pe când cele de sărbătoare sunt înfrumuseţate prin diferite repertorii decorative, iar la cămăşile bărbăteşti se disting cele două variante: cele de dinainte de război, fiind dintr-o singură piesă, ulterior acestea fiind confecţionate din două piese, cămaşă şi poale.    Printr-un târnaţ cu prispă cu ferestre tradiţionale din sec, XVIII-lea se face trecerea spre a treia cameră, aceasta fiind odăiţa care cuprinde o colecţie vastă obiecte de uz casnic şi gospodăresc, atât din interior cât şi din exterior. Remarcăm blidarul cu vase decorate cu motive florale, dar şi fierul de călcat cu jar, disponibil în două versiuni, cea mare fiind folosită de adulţi, cea mică de copii şi fete,  pentru a învăţa şi totodată pentru a călca zonele de la gât şi mâneci ale cămăşilor. Nu lipseşte nici colţul de rugăciune, icoana şi ceasul cu pendulă,  covoare alese de perete.    Holul este destinat expoziţiilor cu caracter temporar, aici putând regăsi, în funcţie de perioada anului, de la ouă încondeiate până la obiecte militare. De asemenea, muzeul mai dispune şi de alte obiecte interesante precum un frigider vechi din lemn, moară de mână, unelte meşteşugăreşti, piese de artă păstorească, documente,  care momentan, din lipsa spaţiului, nu sunt expuse publicului larg.   Program de vizitare: zilnic 9.00 -15.00. În zile libere şi perioade de concedii numai pentru grupuri cu programare prealabilă.

Casa memorială dedicată revoluției din 1848-49 și adunării naționale din Lutița, se află pe câmpul unde au avut loc aceste evenimente. Satul Lutița a adăpostit o serie de adunări secuiești, dintre care două, cele din anii 1506 și 1848, au avut o importanță decisivă în istoria secuimii, în ambele cazuri fiind adoptate hotărâri cu grad legislativ. Casa memorială prezintă adunarea națională din Lutița, precum și vitejia ostașilor secui din aceea perioadă, prin intermediul documentelor de epocă, totodată adăpostește o expoziție permanentă, care prezintă vizitatorilor evenimentele din anul 1848.

Muzeul din centrul satului Tuşnad este finanţat de Muzeul Secuiesc al Ciucului. Proiectarea şi fasonarea expoziţiei au fost realizate de Csíki Természetjáró és Természetvédő Egyesület (CsTTE – Asociaţia de Turism şi de Ocrotire a Naturii din Miercurea Ciuc) şi de Fundaţia Ars Topia, cu ajutorul unor designeri şi studenţi din Ungaria şi Transilvania şi cu ajutorul localnicilor. Muzeul de Apă Minerală atrage atenţia asupra valorii apelor minerale ale regiunii, asupra istoriei apei potabile şi asupra culturii balneoclimaterice. Reşedinţa muzeului este satul Tuşnad, o localitate unde localnicii, turiştii şi pasagerii se opresc să ia apă minerală. Astfel, muzeul oferă posibilitatea celor interesaţi să arunce o privire într-un alt tip de turism, care este liniştit şi calm, poartă bocanci şi are o temă specială. Muzeul are ca reşedinţă o clădire în formă de iurtă, deoarece ne este prezentat drumul apei minerale de la băile de abur ale şamanilor scitice şi maghiare până la cultura balneoclimaterică a zilelor de azi. Clădirea are o suprafaţă de 40 de metri pătraţi (suprafaţa expoziţiei interne), iar suprafaţa totală a expoziţiei ajunge până la 60-90 metri pătraţi (suprafaţă internă şi externă). Surse text și foto: http://csikimuzeum.ro; https://www.eco-turism.ro/

Muzeul aduce un omagiu uneia dintre cele mai marcante personalități ale secolului XX din Transilvania, episcopului Márton Áron, și totodată prezintă istoria Transilvaniei în secolul al XX-lea din perspectiva maghiarilor ardeleni. Parcursul vieții lui Márton Áron este în mod excepțional potrivit pentru a ilustra evenimentele istorice contradictorii, schimbările politice, dictaturile și restricțiile libertății, în mijlocul cărora minoritățile din Transilvania au trebuit să rămână fidele poruncii creștine a iubirii aproapelui și culturii lor naționale. Expoziția noastră ajută la înțelegerea situației actuale a maghiarilor ardeleni – pe alocuri provocatoare de reflecție, dar în și mai multe privințe demnă de mândrie – și prezintă într-o manieră interactivă drumul specific transilvănean al zilelor noastre, deasupra căruia, ca un „far luminos”, viața și moștenirea episcopului Márton Áron indică direcția. Expoziția, care prezintă complexitatea contextelor istorice, este totodată o bună ocazie pentru vizitatori de a-și reînvia poveștile familiale din secolul al XX-lea și de a le transmite copiilor și nepoților amintiri despre acele epoci ale căror tragedii nu trebuie să se mai repete. Pentru adolescenți am pregătit, de asemenea, activități de pedagogie muzeală, prin care să învețe într-un mod explorator și captivant despre secolul XX și despre viața și învățăturile episcopului Márton Áron, care rămân și astăzi de mare actualitate.

Efectele curative ale apelor minerale de la Băile Szejke au fost atestate documentar încă din secolul al XVIII-lea. Spre sfârşitul secolului următor, între anii 1871 şi 1890, Băile Szejke şi împrejurimile localităţii au devenit proprietatea şi îndrăgita destinaţie a lui Balázs Orbán. Datorită lui, Szejke s-a ridicat din rândul „băilor ţărăneşti”. În centrul aşezării, se aflau băile termale cu 24 de vane şi o piscină cu apă rece, alimentate de Izvorul Attila. Localnicii foloseau pentru consum apa Izvorului Sarolta, aflat mai spre nord. În locația balneară începuseră să se construiască vile. Turiştii au avut la dispoziţie Restaurantul „Székely Mózes” cu o sută de locuri, unde puteau petrece cu muzică ţigănească. Nu numai localnicii din Odorhei veneau la Szejke, aceasta având un număr mare de turiși în comparație cu dimensiunea sa destul de mică. În perioada sa de glorie, putea găzdui chiar 340 de persoane. Ziarele contemporane relatează despre prețurile scăzute și despre atmosfera familială a stațiunii. Locul de reședință preferat al lui Balázs Orbán a rămas Szejke până la moartea sa în 1890, și conform testamentului său a fost înmormântat aici. Moartea lui Orbán Balázs a pus capăt şi înfloririi micii staţiuni. În partea nordică a aşezării, lângă drumul judeţean 13 A, s-a construit, între 2004 şi 2008 o clădire din lemn, menită să găzduiască expoziţia ce prezintă izvoarele şi băile minerale din Ținutul Secuiesc. Deschisă în 2009 și cu o expoziție permanentă de mai bine de un deceniu, expoziția trebuia reproiectată în 2021 și a fost reînnoită cu descriere interactivă, audiovizuală și trilingvă pentru a răspunde cerințelor actuale. Vizitatorii pot vedea procesul de transport al apei minerale cu căruța trasă de bivoli, ulcioarele de apă și căruța de bivol care au devenit simbolul orașului. Pe harta geologului János Bányai, care a cartografiat cele aproape 2.500 de izvoare de apă minerală din Ținutul Secuiesc, vizitatorii se pot „plimba” prin aceste izvoare. O parte din colecția de minerale și roci a lui Bányai este de asemenea expusă aici. De meritele incontestabile ale lui Orbán Balázs ne amintesc sculptura realizată de Hunyadi László. Călătoriile sale în Ținutul Secuiesc pot fi parcurse, traseuîn urma căreia el a scris principala sa lucrare, Descrierea Ținutului Secuiesc, publicată între 1868 și 1873.  În cabinele de baie clasice din lemn, care funcționează ca niște capsule ale timpului, vizitatorii se pot informa despre istoria balneologiei. 

Muzeul va fi închis în perioada 1 noiembrie 2025 - 1 mai 2026. În perioada de iarnă se poate vizita doar pe bază de programare. Între 1 mai și 1 noiembrie este deschis Muzeul de Aragonit, vizavi de Dealul Melcului, pe DN13A, în fosta uzină de șlefuire. Aragonitul este un mineral cristalizat îmbogăţit în calciu carbonat de apele minerale sărate. Muzeul prezintă istoria și tehnica șlefuirii aragonitului, o colecție inedită de piese ce au luat naștere în aceeași clădire, unele cu 100 ani în urmă.  Obiectele şi artefactele din aragonit au ajuns în 1890 la Expoziţia Mondială din Paris (vaze, scrumiere, lămpi, cupe, fructiere, etc). Vă așteptăm să vizitați primul și unicul muzeu de acest fel din Europa.  Tarif de vizitare: 15 ron, 10 ron (elevi, pensionari). 

Muzeul Secuiesc al Ciucului, ca instituţie, s-a născut în anul 1950. Din anul 1970, sediul Muzeului Secuiesc al Ciucului este Castelul-fortăreaţă Mikó, cunoscut ca „Cetatea”, cel mai vechi şi cel mai important monument istoric al oraşului Miercurea-Ciuc. Colecțiile muzeale: 1. Arte plastice, cu 7823 de creaţii provenite de la 207 de artişti; 2. Etnografie, cuprinzând piese de mobilier popular, obiecte de lemn şi de metal folosite în agricultură, obiecte folosite în zootehnie şi păstorit, obiecte folosite în prelucrarea laptelui, obiectele meşteşugurilor populare, piese de ceramică populară, instrumente muzicale populare: violoncel, vioara populară, clarinetul şi trompeta. Colecţia de textile (3336 de piese) este alcătuită din textile de interior şi porturi populare; 3. Expoziția în aer liber, cu case țărănești și porți secuiești construite din lemn; 4. Arheologie, colecție cu 90.000 obiecte din lut, piatră, os, metal etc., bijuterii, numismatică; 5. Cărți vechi, colecție care conţine vechiul fond al bibliotecii Ordinului Franciscan de la Şumuleu Ciuc, materialul bibliotecii Gimnaziului Romano-catolic, manuscrise, tipărituri, reviste, materiale de arhivă şi trusa de scule a legătoriei franciscane de la Şumuleu; 6. Științe ale naturii, cuprinzând colecțiile „Ape minerale”, „Ierbar”, „Păsări și mamifere”, „Minereuri și roci”; 7. Colecția de arme; 8. Artă religioasă. EXPOZITII PERMANENTE: • Istoria Cetăţii Mikó • Tipografia şi atelierul de legătorie de la Şumuleu Ciuc • Trecerea timpului în Ciuc • Valori restaurate ale tezaurului sacral