Parcul de Animale Sălbatice din Ivo (Izvoare)

În partea externă a curbei, pârâul Tolvajos erodează peretele stâncii. După un timp, roca vulcanică cu o structură mai puţin rezistentă, nu mai susţine greutatea ei proprie şi cade în pârâu. În acest loc pârâul şi-a continuat cursul sub stânca căzută, rezultând formaţiunea caracteristică, ce seamănă cu o căsuţă mică, o "colibă". Conform tradiţiei, locul a primit din această cauză denumirea de "Piatra Colibei". Este accesibil dinspre drum naţional 13A, spre Băile Chirui.

În pădurea localității Vărșag, pe pârâul Fântâna Mare, se află cascada Vărșag. Alimentate de 7 izvoare, apele pârâului se aruncă de la înălțimea de 7 metri, formând o frumoasă cascadă în două trepte. De aici se îndreaptă spre Târnava Mare, al cărui afluent de stânga este. Cum ajungem sus, ne putem duce la izvoarele pârâului, dar și la un punct de belvedere. Pentru izvoare trebuie să urmărim în sus pârâul și după cca 0.5 km ajungem la cele 7 izvoare care se îndreaptă spre vale. Pentru belvedere vom continua drumul până la culmea Talas. Belvederea construită din lemn este aproape. De aici putem admira suprafața imensă a Vărșagului. Perdeaua de apă se întinde pe o lungime de 200 de metri. Iarna, la cascada care îngheaţă în două culori din cauza mineralelor din apă, se ajunge cu dificultate. Cu toate acestea, turiștii curioși să vadă formele fantastice care prind contur iarna, se încumetă să parcurgă drumul greu.

„Pârâul care curge înapoi” sau „Pârâul stătător Izvoare", pe care localnicii l-au numit astfel pentru că nu are "curgere", este de fapt un canal artificial. A fost construit la mijlocul secolului trecut pentru adăpatul animalelor care pasc pe acest platou și pentru alimentarea cu apă a localnicilor. De atunci s-a format și un șanț lângă apă, numit Irigyvesze. Apa potabilă a acestui pârâu a fost condusă pe podiș, iar din cauza diferenței de nivel foarte mici, cei care coboară in valea Izvoare au senzația că apa canalului curge în sus! Admirați și dumneavoastră această atracție locală! Sursa foto și text: https://pensiuniharghitene.ro/

Cea mai importantă destinație turistică pentru turiștii care vizitează Valea Mureșului este sursa râului Mureș, denumit de unii turiști și locul de unde izvorăsc legendele. Locul în care apa limpede a izvorului vede lumina zilei se află într-un loc mirific, la altitudinea de 1350 m, pe versantul sudic al Muntelui Negru (Fekete Rez în maghiară). Râul Mureș propriu-zis se compune din captarea a trei pâraie: Pârâul Mic, Pârâul Varului ce se varsă în Pârâul Mare. Sursa foto: www.triff.ro

Barajul de la Zetea este singurul lac artificial din zona superioară a Târnavei Mari. Lucrările de construcţie ale barajului au început în anul 1976, finalizându-se abia în 1992. Scopul construirii acestui baraj a fost apărarea împotriva inundaţiilor şi controlul nivelului râului. Barajul apără localităţile situate în valea Târnavei Mari de inundaţii, iar în caz de secetă asigură debitul normal al apei.  La început, fauna piscicolă era alcătuită din peştii migratori din pârâuri. Cantitatea cea mai semnificativă o reprezintă cleanul, apoi ca proporţie a populaţiei piscicole urmează păstrăvul. Lacul a fost populat şi cu alte specii mai mici, cum ar fi plevuşcă, beldiţă, albişoară, mreană vânătă, dar fauna piscicolă s-a îmbogăţit şi cu caras, crap, şalău, ştiucă, scobar, plătică, mihalţ, chiar şi cu biban. Se poate pescui atât de pe mal, cât şi din barcă, acestea fiind utilizate mai ales de către pescarii care folosesc rotativele sau muscăritul. Cover foto: Mihálydeák Antal 

Cascada cu apă termală de la Toplita a fost declarată monument al naturii, arie protejată de interes național și rezervație naturală de tip biologic și peisagistic.  Suprafața totală a rezervației este de 0,5 hectare. Apa cascadei ajunge la o temperatură de 27 de grade și este foarte bogată în calciu.  Aspectul deosebit al cascadei se datorează culorilor schimbătoare cu care-ți încântă privirea. Culorile deosebite reflectate de apă (de la alb la brun închis) se explică prin prezența travertinului din straturile inferioare, aflat într-un proces continuu de depunere. Cascada este alimentată de izvoarele stațiunii Bradul. Una dintre caracteristicile sale unice este că apa cascadei îngheață foarte rar sau chiar deloc, păstrându-și temperatura caldă chiar și în mijlocul iernii.  Cu toate acestea, în iarna anului 2014, când în regiune s-au înregistrat -29 de grade Celsius, cascada a înghețat, iar ulterior, pentru că a avut loc o creștere bruscă de temperatură, s-a rupt o parte din stâncă, prăbușindu-se.

Pe lângă obiectivele montane mai cunoscute ale Ţinutului Secuiesc, cum ar fi Munţii Harghitei, Cheile Bicazului, Lacu Roşu sau Lacul Sfânta Ana, această regiune mai ascunde multe obiective turistice demne de admiraţie. Printre acestea se numără şi Masivul Hăşmas, cunoscut printre iubitorii drumeţiilor mai ales datorită obiectivului turistic numărul unu al acestor munţi, Piatra Singuratică. Sunt de asemenea des străbătute cărările Hăşmaşului Mare, Hăşmaşului Negru, cele ale Vârfului Ascuţit (Ecem) sau cele aflate la baza fascinantului grohotiş Moara Dracului. Cabana construită la picioarele Pietrei Singuratice reprezintă un important punct de întâlnire a mai multor trasee turistice, având totodată o privelişte fascinantă atât spre Depresiunea Ciucului, cât şi spre munţii Ciucaş, Bucegi, Piatra Craiului, etc.  Traseele turistice marcate nu reprezintă niciun pericol, ele putând fi parcurse fără probleme de către orice turist obişnuit cu cărările munţilor. Nu acelaşi lucru se poate spune despre escaladarea hornului Pietrei Singuratice.  Cu toate că în vara anului 2008 traseul a fost prevăzut cu cabluri din oţel, escaladarea acestei porţiuni impune îndemânare, forţă fizică şi multă atenţie din partea căţărătorilor amatori. Cei care ajung cu bine pe vârful aflat la 1608 m altitudine vor fi răsplătiţi de o panoramă intr-adevăr copleşitoare. Foto: Dezső László • Tură la Piatra Singuratică 1 • Tură la Piatra Singuratică 2

Cascada Kőzúgó este un loc cu farmec ascuns în pădurile Ținutului Secuiesc, un obiectiv care vrăjește trecătorul, nu prin măreție (măsoară cu puțin peste 3,5 m), ci prin sălbăticia și naturalețea sa. Cascada a fost descrisă foarte poetic și de etnograful și scriitorul originar din județul Harghita, Balázs Orbán, care consideră că natura a sculptat stâncile dimprejurul cascadei în așa fel încât omul să poată admira confortabil scenariul unic al apei curgătoare „care sparge pietre”. Spărgătorul de pietre este semnificația atribuită denumirii datorită numeroaselor mori de apă pentru măcinat grâne. Este ușor de reperat deoarece zona este străbătută de poteci turistice marcate în apropiere de localitatea Ciumani. Sursă text, imagini și video: http://www.csomafalva.ro/csomafalvi-latvanyossagok/ http://kollozsolt.blogspot.com/2011/08/kozugo.html https://www.youtube.com/watch?v=mcRRmq1twWk

Cetatea Bufniţelor reprezintă o formațiune de vârfuri înalte de roci și pereţi de stânci abrupţi. De la Izvorul Străvechi mergând spre stânga pe un traseu îngrijit ajungem la Izvorul Pierre Curie. După un mic popas, ne continuăm drumul pe o alee turistică marcată, spre un peisaj pitoresc, Cetatea Bufniţelor, de unde se deschide o perspectivă panoramică în faţa turiştilor. Nu departe de aceasta, se află din timpul celui de-al doilea război mondial o fortificaţie, unde se mai văd şi astăzi urmele gloanţelor, cuiburile de mitraliere, şi cazematele. Un loc de poveste şi de istorie în acelaşi timp, de unde se vede Valea Bistriţei, unde pe aceste stânci îşi construiesc vulturii cuiburile.