Grădina păsărilor ornamentale Corund

Poiana Zânelor este un ansamblu de izvoare minerale amenajate sub formă de bazine în aer liber, cu garderobă şi puncte de repaos, folosite în principal în cură externă. În anul 2009, fundaţia Ars Topia a hotărât să organizeze claca de amenajări băi tradiţionale din acel an la Borsec. Timp de zece zile, tineri din Ungaria şi Transilvania au lucrat împreună cu localnicii la amenajarea acestor băi, care de atunci se bucură de un mare succes în rândul vizitatorilor. În cadrul acestui proiect au fost realizate mai multe obiective, cum ar fi: piscină cu apă minerală, băi de picioare, vestiare, filigorie, şezlonguri. Se găsesc indicaţii în limbi de largă circulaţie pictate manual pe suport din lemn şi decorate cu motive florale specifice zonei. Din an în an, numărul turiştilor care vizitează aceste băi este în creştere, dar şi localnicii folosesc aceste ape minerale pentru diferite tratamente.  Tot în poiana Zânelor sunt puncte de belvedere şi locaţii de picnic sau plajă.  Nu există program de vizitare şi nici taxă de intrare. 📷 Rédai Botond

Barajul Frumoasa este localizat pe râul Frumoasa, afluent al râului Olt. Este realizat din umpluturi cu prisme de rezistență din balast și un nucleu central de argilă. Are o înălțime de 38 m și o lungime a coronamentului de 506 m. Lacul de acumulare are un volum total de 10,6 milioane metri cubi, din care 7,6 milioane până la nivelul normal de retenție servește pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Miercurea Ciuc, asigurând 50% din necesar. Zona din apropierea barajului este cunoscută pentru pescuit. În apele lacului Frumoasa sunt diverse specii de pești: biban, caras, clean, crap românesc, păstrăv de lac, plătică, șalău și somn. În apropiere s-au construit foarte multe pensiuni și case de vacanță, devenind astfel o zonă turistică destul de bine dezvoltată. Turiștii care aleg să vină la Barajul Frumoasa se pot relaxa într-o zonă liniștită și superbă, putând face diverse trasee turistice.

În partea externă a curbei, pârâul Tolvajos erodează peretele stâncii. După un timp, roca vulcanică cu o structură mai puţin rezistentă, nu mai susţine greutatea ei proprie şi cade în pârâu. În acest loc pârâul şi-a continuat cursul sub stânca căzută, rezultând formaţiunea caracteristică, ce seamănă cu o căsuţă mică, o "colibă". Conform tradiţiei, locul a primit din această cauză denumirea de "Piatra Colibei". Este accesibil dinspre drum naţional 13A, spre Băile Chirui.

ÎNCHIS PÂNĂ LA DATA DE 31 MAI 2026 Folosindu-ne de experienţele casei de fluturi temporare din Odorheiu Secuiesc, în primăvara lui 2012 am deschis în Praid, judeţul Harghita, prima casă de fluturi permanentă din România. Clădirea compartimentată în două, construită special în acest scop, găzduieşte o zonă de recepţie care comunică cu un magazin de suveniruri, alături de un spaţiu denumit „spaţiu de zbor”, cu un microclimat tropical, ornat cu plante tropicale, având un lac mic şi o alee circulară.  Fluturii noştri ajung la noi din fermele de fluturi din America de Sud, Asia şi Africa sub formă de crisalide. După sosirea lor, crisalidele sunt puse într-o clocitoare construită special în acest scop, unde, în funcţie de specie, după câteva zile – și deja transformaţi din omizi – văd lumina zilei nişte fluturi minunaţi. În fiecare an, în lunile calde, casa de fluturi poate fi vizitată, unde, de obicei, se pot observa, în acelaşi timp, mai multe sute de exemplare reprezentând 8 - 9 specii de bază şi 6 - 7 specii schimbătoare, metamorfice. Fiindcă durata de viaţă a fluturilor este de numai câteva săptămâni, la înlocuire suntem atenţi ca în continuu să prezentăm specii noi, având grijă ca vizitarea acestor specii să servească drept pretext pentru revenire.  Dintre oaspeţii noştri permanenţi, dorim să vă prezentăm virtuozul casei de fluturi, fluturele de azur (Morpho peleides), graţioșii fluturi zebra (Heliconiinae), fluturii bufniţa uriaşă (Calligo memnon), care lenevesc încontinuu, precum şi fluturele zmeu de hârtie (Idea leuconoe), care zboară ca un cearceaf. Casa noastră de fluturi oferă, atât copiilor, cât şi adulţilor, momente de relaxare interesante şi pline de experienţe. Poate fi vizitată din mai până în septembrie. PREȚ BILETE • 10 RON - copii, elevi, studenți • 12 RON - adulți, pensionari • sub 3 ani acces gratuit

În pădurea localității Vărșag, pe pârâul Fântâna Mare, se află cascada Vărșag. Alimentate de 7 izvoare, apele pârâului se aruncă de la înălțimea de 7 metri, formând o frumoasă cascadă în două trepte. De aici se îndreaptă spre Târnava Mare, al cărui afluent de stânga este. Cum ajungem sus, ne putem duce la izvoarele pârâului, dar și la un punct de belvedere. Pentru izvoare trebuie să urmărim în sus pârâul și după cca 0.5 km ajungem la cele 7 izvoare care se îndreaptă spre vale. Pentru belvedere vom continua drumul până la culmea Talas. Belvederea construită din lemn este aproape. De aici putem admira suprafața imensă a Vărșagului. Perdeaua de apă se întinde pe o lungime de 200 de metri. Iarna, la cascada care îngheaţă în două culori din cauza mineralelor din apă, se ajunge cu dificultate. Cu toate acestea, turiștii curioși să vadă formele fantastice care prind contur iarna, se încumetă să parcurgă drumul greu.

„Pârâul care curge înapoi” sau „Pârâul stătător Izvoare", pe care localnicii l-au numit astfel pentru că nu are "curgere", este de fapt un canal artificial. A fost construit la mijlocul secolului trecut pentru adăpatul animalelor care pasc pe acest platou și pentru alimentarea cu apă a localnicilor. De atunci s-a format și un șanț lângă apă, numit Irigyvesze. Apa potabilă a acestui pârâu a fost condusă pe podiș, iar din cauza diferenței de nivel foarte mici, cei care coboară in valea Izvoare au senzația că apa canalului curge în sus! Admirați și dumneavoastră această atracție locală! Sursa foto și text: https://pensiuniharghitene.ro/

Cea mai importantă destinație turistică pentru turiștii care vizitează Valea Mureșului este sursa râului Mureș, denumit de unii turiști și locul de unde izvorăsc legendele. Locul în care apa limpede a izvorului vede lumina zilei se află într-un loc mirific, la altitudinea de 1350 m, pe versantul sudic al Muntelui Negru (Fekete Rez în maghiară). Râul Mureș propriu-zis se compune din captarea a trei pâraie: Pârâul Mic, Pârâul Varului ce se varsă în Pârâul Mare. Sursa foto: www.triff.ro

Dacă vă interesează viaţa animalelor sălbatice în mediul lor natural, dacă doriţi să le fotografiaţi sau să le filmaţi, vă recomandăm parcul zoogic de la Ivo (Izvoare).  Parcul de animale sălbatice de la Ivo (Izvoare) se intinde pe o suprafaţă de 320 de hectare, este brăzdat de râuri şi înconjurat de munţi.  În această regiune pitorească trăiesc în mediul lor natural căprioare, cerbi şi mufloni.  Cele câteva poteci şi gardurile au fost intervenţia noastră minimă şi necesară în frumuseţea sălbatică a naturii. Parcul de animale sălbatice din Izvoare, județul Harghita se găsește în inima Carpaților Orientali. Scopul acestuia este de a restaura mediul natural al acestor animale. Tarifele: • Tură de două ore cu ghid, în parc – 20 RON • Tură de două ore cu un ghid, prin parcul, pentru copii – 10 RON • Tură cu ghid, urmat de o degustare a produselor Honor Villa – 45 RON • Tură cu ghid, urmat de o degustare a produselor Honor Villa pentru copii – 20 RON • Sesiune fotografică de o zi. Fotografii deosebite pentru uz comercial. – 400 RON

Barajul de la Zetea este singurul lac artificial din zona superioară a Târnavei Mari. Lucrările de construcţie ale barajului au început în anul 1976, finalizându-se abia în 1992. Scopul construirii acestui baraj a fost apărarea împotriva inundaţiilor şi controlul nivelului râului. Barajul apără localităţile situate în valea Târnavei Mari de inundaţii, iar în caz de secetă asigură debitul normal al apei.  La început, fauna piscicolă era alcătuită din peştii migratori din pârâuri. Cantitatea cea mai semnificativă o reprezintă cleanul, apoi ca proporţie a populaţiei piscicole urmează păstrăvul. Lacul a fost populat şi cu alte specii mai mici, cum ar fi plevuşcă, beldiţă, albişoară, mreană vânătă, dar fauna piscicolă s-a îmbogăţit şi cu caras, crap, şalău, ştiucă, scobar, plătică, mihalţ, chiar şi cu biban. Se poate pescui atât de pe mal, cât şi din barcă, acestea fiind utilizate mai ales de către pescarii care folosesc rotativele sau muscăritul. Cover foto: Mihálydeák Antal