Rezervația geologică Dealul Melcului Corund

Rezervația botanică se întinde pe o suprafață de 20 hectare, aflată în nordul DN13B, în nord-vestul satului Borzont. Grosimea stratului de turbă nu este constantă, se subțiază treptat spre piemont. Dintre plantele rare ocrotite, care se află pe teritoriul rezervației, putem aminti coada șoricelului (Achillea impatiens), taula, daria, gălbenelele și garofița de munte (Dianthus superbus). Pe suprafața turbăriei se adăpostesc o serie de specii de păsări rare, ocrotite, cum sunt: becațina comună, codobatura galbenă, cristelul de câmp (Crex crex) și prepelița. Dintre speciile de păsări răpitoare rare, amintim vânturelul roșu, șorecarul comun, eretele vânăt. Sursă text și foto: http://www.greenharghita.ro

La aproximativ un kilometru de centrul orașului Cristuru Secuiesc, pe malul stâng al râului Târnava Mare, pe valea Sucoro, la sud-vest de satul Filiaș, se află o rezervație de tip geologic. Cunoscută sub denumirea de „Colcăitor”, rezervația ocupă o suprafață de 1 ha și reprezintă o arie mlăștinoasă cu vegetație specifică zonelor umede. Sunt prezente aici 4 conuri de vulcani noroioși, unul dintre aceștia având o activitate scăzută, dar permanentă, cu emanații de gaze și noroi. Datorită apei sărate, aici crește o plantă cunoscută de localnici sub denumirea populară de broscăriță (Triglochin palustris), specie floristică protejată la nivel european. Vulcanii noroioși sunt mărturii ale domurilor de gaze naturale, cele amintite mai sus sunt fiind categoria celor reci și sunt formate pe soluri cu o densitate redusă. Sursă text și foto: http://www.greenharghita.ro

Mlaştina umflată este situată la vest de Miercurea Ciuc, la sud de DN13A şi la nord-est de Băile Chirui, întinzându-se în vecinătatea izvorului Festő. Accesul e uşor, fiindcă putem ajunge acolo pe un drum asfaltat. Mlaștina se întinde pe 2 hectare și a fost inclusă pe lista rezervațiilor botanice din anul 1980. Mlaștina are 120 metri lungime și 50 metri lățime și este alimentată de izvoare de apă minerală bogate în fier. De demult s-a descoperit puterea de vindecare și binefacere a acestei ape, motiv pentru care s-a săpat o baie mică la marginea mlaștinii. Microclimatul răcoros şi umed a permis supravieţuirea unor comunităţi speciale de plante care există în mlaştini asemănătoare sau în anumite teritorii nord-europene. Aceste specii sunt numite relicte, deoarece au rămas din era glaciară. Mlaștina adăpostește plante cum ar fi ochii șoricelului (Saxifraga hirculus), Paludella squarossa specifică zonelor sub-arctice (aceasta se găsește doar în trei locuri din țară) și roua cerului (Drosera rotundifolia). Surse text și foto:http://romanianturism.com/; http://www.greenharghita.ro/

Tinovul de la Fântâna Brazilor este situat la o altitudine de cca 950 m în partea central-vestică a platoului vulcanic Praid-Dealu al Munţilor Gurghiu.  Tinovul de la Fântâna Brazilor a fost declarat sit Natura 2000 în anul 2007. În literatura de specialitate apare sub numele de Luc sau Ruc, dar printre localnici locului i se zice în general Datka. Tinovul reprezintă cel mai vestic tinov cu pinet din Carpaţii Orientali. Este înconjurat de o pădure de molid (Vaccinio-Piceetum abietis) care se prelungeşte până la mlaştina La Pod.  Dintre speciile faunistice importante sunt de menționat: broasca roşie se pădure (Rana dalmatina), broasca roşie de munte (Rana temporaria), salamandra (Salamandra salamandra), respectiv şopârla de munte (Zootoca vivipara). Se poate vizita pe o potecă de vizitare elaborat cu ajutorul donației localnicilor. Poteca de vizitare Taiga prezintă  procesele specifice mlaștinilor turboase, prezintă specificul creșterii lente a coniferelor, prezintă specii specifice acestor habitate siberiene: plante insectivore și otrăvitoare.  Se poate vizita și pe cont propriu.  Contribuiti la conservarea mediului prin a aduna cateva din deseurile lăsate în urmaă de alti vizitatori iresponsabili. Dacă doriți un ghidaj profesionist la pretul de 250 Ron/grup, apelați numărul de telefon (+40745627914) afișat pentru rezervare în prealabil. 

Muzeul va fi închis în perioada 1 noiembrie 2025 - 1 mai 2026. În perioada de iarnă se poate vizita doar pe bază de programare. Între 1 mai și 1 noiembrie este deschis Muzeul de Aragonit, vizavi de Dealul Melcului, pe DN13A, în fosta uzină de șlefuire. Aragonitul este un mineral cristalizat îmbogăţit în calciu carbonat de apele minerale sărate. Muzeul prezintă istoria și tehnica șlefuirii aragonitului, o colecție inedită de piese ce au luat naștere în aceeași clădire, unele cu 100 ani în urmă.  Obiectele şi artefactele din aragonit au ajuns în 1890 la Expoziţia Mondială din Paris (vaze, scrumiere, lămpi, cupe, fructiere, etc). Vă așteptăm să vizitați primul și unicul muzeu de acest fel din Europa.  Tarif de vizitare: 15 ron, 10 ron (elevi, pensionari). 

Muzeul Secuiesc al Ciucului, ca instituţie, s-a născut în anul 1950. Din anul 1970, sediul Muzeului Secuiesc al Ciucului este Castelul-fortăreaţă Mikó, cunoscut ca „Cetatea”, cel mai vechi şi cel mai important monument istoric al oraşului Miercurea-Ciuc. Colecțiile muzeale: 1. Arte plastice, cu 7823 de creaţii provenite de la 207 de artişti; 2. Etnografie, cuprinzând piese de mobilier popular, obiecte de lemn şi de metal folosite în agricultură, obiecte folosite în zootehnie şi păstorit, obiecte folosite în prelucrarea laptelui, obiectele meşteşugurilor populare, piese de ceramică populară, instrumente muzicale populare: violoncel, vioara populară, clarinetul şi trompeta. Colecţia de textile (3336 de piese) este alcătuită din textile de interior şi porturi populare; 3. Expoziția în aer liber, cu case țărănești și porți secuiești construite din lemn; 4. Arheologie, colecție cu 90.000 obiecte din lut, piatră, os, metal etc., bijuterii, numismatică; 5. Cărți vechi, colecție care conţine vechiul fond al bibliotecii Ordinului Franciscan de la Şumuleu Ciuc, materialul bibliotecii Gimnaziului Romano-catolic, manuscrise, tipărituri, reviste, materiale de arhivă şi trusa de scule a legătoriei franciscane de la Şumuleu; 6. Științe ale naturii, cuprinzând colecțiile „Ape minerale”, „Ierbar”, „Păsări și mamifere”, „Minereuri și roci”; 7. Colecția de arme; 8. Artă religioasă. EXPOZITII PERMANENTE: • Istoria Cetăţii Mikó • Tipografia şi atelierul de legătorie de la Şumuleu Ciuc • Trecerea timpului în Ciuc • Valori restaurate ale tezaurului sacral

Rezervaţia Naturală „Popasul Păsărilor de la Sânpaul” se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare şi, aşa cum îi zice şi numele, este arie naturală protejată de interes, fiind inclusă în aria de protecţie specială avifaunistică Dealurile Homoroadelor, sit ce aparţine reţelei ecologice europene Natura 2000. „Popasul păsărilor” a fost declarată arie naturală din dorinţa de a proteja şi a conserva speciile de păsări migratoare şi cuibătoare. Totodată, se pune accent şi pe conservarea florei şi faunei autohtone, precum şi pe menţinerea diversităţii habitatelor umede. „Popasul păsărilor” de la Sânpaul este o zonă umedă cu heleşteie şi bălţi, cu specii de plante hidrofile (stufărişuri şi păpuriş) şi asigură condiţii de hrană şi cuibărire speciilor de păsări migratoare de baltă; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roşie a IUCN. În rezervaţia ornitologică s-au observat peste 260 de specii de păsări, iar o concentraţie de specii atât de mare pe o suprafaţă atât de mică reprezintă o raritate în Europa. Aici cuibăresc peste 70 de specii de păsări (majoritatea ocrotite prin lege). Dintre speciile de păsări cele mai importante putem aminti: buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), egreta mare (Egreta alba), stârcul roşu (Ardea purpurea), barza neagră (Ciconia nigra), raţa roşie (Aythya nyroca), eretele de stuf (Circus aeruginosus) sau nagâţul (Vanellus vanellus). De menţionat că fotografierea păsărilor se poate face numai din observatoarele special amenajate, iar pescuitul sportiv se poate realiza în zonele delimitate în acest sens. Surse text și foto: http://www.cesavezi.ro/; http://informatiahr.ro; https://pensiuniharghitene.ro Sursă video: https://www.youtube.com/Lucian Ionescu

Rezervaţia Naturală Pietrele Roşii se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare de pe teritoriul administrativ al comunei Tulgheş. Accesul la Pietrele Roşii este asigurat de un drum forestier (drumul Prisecani care se intersectează cu DN 15 la km 223+400). Acest drum poate fi parcurs fie pe jos, pe traseul marcat, fie cu maşini destinate off-road, traseul trecând şi pe lângă un izvor de apă minerală feruginoasă, carbogazoasă. Înainte de vă planifica excursia trebuie să luaţi în considerare şi faptul că în zonă camparea este interzisă. Masivul Pietrele Roşii se ridică deasupra comunei Tulgheş, fiind o stâncă de calcar bine individualizată, cu altitudinea maximă de 1.215 metri, oferind o privelişte minunată a împrejurimilor. Rezervaţia are o orientare sudică şi se caracterizează prin văi scurte, înguste şi adânci, acoperite cu păduri şi poieni. Condiţiile de teren au permis dezvoltarea unei vegetaţii specifice, prin speciile de plante rare, endemice, rezervaţia având importanţă fitogeografică: aici se pot găsi Astragalus romeri, al cărei areal este foarte restrâns în ţara noastră, Delphinium simonkaianum, Hieracium pojoritense, Silene zawadskii sau Cerastium transilvanicum. Surse foto: http://informatiahr.ro/; http://www.greenharghita.ro

Rezervația botanică Borsec, denumită în limba maghiară „Hármasliget”, este una dintre rezervaţiile naturale de interes național, având ca rol esenţial conservarea unei specii de arbust din familia Betulacea, cunoscut şi sub numele tradiţional de mesteacăn pitic sau Betula nana, care a supraviețuit aici din epoca glaciară. Se află în județul Harghita, pe domeniul administrativ al orașului Borsec, fiind alcătuită dintr-o poiană mlăștinoasă, care se întinde pe o suprafață de 2 ha. Este locaţia perfectă mai ales pentru turiştii pasionaţi de domeniul botanic. Sursa foto: http://www.informatii-romania.ro/