Biserica romano-catolică Adormirea Măicii Domnului

Biserica a fost construită în centrul satului, pe un deal. Biserica din zilele noastre, care are o vechime din Evul Mediu, a fost reconstruită de-a lungul secolelor de mai multe ori. Partea cea mai veche a bisericii este nava masivă, care a fost construită probabil în secolul al XIII-lea. În faţa intrării cu vârf arcuit din partea de sud a fost ulterior construit un portic. Lângă intrarea din sud, pe primul strat de ipsos, au găsit desenul unei boţi în reţea în stil gotic târziu. Deasupra intrării de vest a navei se găsesc două balustrade, pe care scrie: RIDICAT ÎN ANUL 1843 (”EMELTETETT 1843”). Sursă text și foto: http://virtualisszekelyfold.ro/

Biserica, lângă care se găsesc două clădiri mai mici pe laturile de est şi vest, este înconjurată de un zid de formă neregulată cu metereze. În găurile cu formă de fereastră ale zidului din piatră au fost aşezate imagini ale scenelor din patimile lui Isus, care au fost făcute în jurul anului 1750, iar acestea se găsesc în prezent în clădirea parohiei armene. Clădirea a fost renovată în 1889, când au fost pictate frescele de stil neo-baroc pe tavan şi geamurile. Datorită clădirilor mici ataşate, corpul bisericii cu o singură navă şi cu altar poligonal este însufleţit şi capătă cu adevărat un stil baroc: o capelă cu trei lobi şi portic, o sacristie şi holul care este conectat cu nivelul inferior al turnului. În privinţa aranjamentului interior al bisericii, ies în evidenţă cele patru altare valoroase cu proiectare uniformă şi amvonul care a fost construit în aceeaşi perioadă cu acestea între 1752 şi 1754. Altarul principal, bogat în decoraţii în stil baroc, reprezintă, după numele bisericii, scena încoronării Sfintei Fecioare Maria şi înălţarea trupului Maicii Domnului. Scena principală a altarului de sud reprezintă lapidarea Sfântului Ştefan. Cea mai valoroasă pictură a bisericii se află pe altarul din partea de nord şi a fost creată în 1752 în mănăstirea congregaţiei mekhitarienilor din Veneţia. Pictura îl reprezintă pe Sfântul Grigorie Luminătorul, care i-a convertit pe armeni la credinţa creştină, iar scena centrală reprezintă botezarea regelui Tiridat al III-lea şi a casei regale. În fundal apar imagini din legendele armeneşti. Frescele de pe tavan reprezintă scenele încoronării Mariei şi naşterea lui Cristos, iar în penetraţiile bolţii cilindrice se pot vedea Sfinţii Părinţi ai Bisericii - Sf. Ambrozie, Sf. Grigorie cel Mare, Sf. Augustin şi Sf. Ieronim.

Biserica istorică din centrul satului, aflată la începutul străzii Bisericii, a fost construită la sfârșitul sec. al XIV-lea în locul predecesorului său gotic. Biserica a fost înconjurată de un zid de cetate în formă ovală, armat cu 6 turnuri de protecție, intrarea fiind sub turnul de poartă medieval, construit separat de biserică. În prezent putem găsi doar turnul de poartă înălțat și ruinele zidului cetății, construite în sec. XVII. Noua biserică a fost construită cu orientarea nord-sud, cu următoarea inscripție pe fațadă: „ A fost construită în anii 1888-1889, pe locul bisericii construită în sec. XII și transformată în sec. XVI. ” Biserica gotică este decorată cu picturi murale medievale, importante pentru istoria artei. Sursă text și foto: http://virtualisszekelyfold.ro/

Clopotnița de o frumusețe excepțională a Bisericii Reformate din Șiclod, comuna Atid, înregistrată ca și monument, a fost construită în anul 1784 de către Csíkfalvi Csók János. Clopotnița dulgherită pretențios din stejar masiv este situată în colțul de sud-vest al țintirimului de pe deal. În mod neobișnuit, ea este așezată pe un piedestal atent sculptat din pietre de construcție, puse pe uscat. Structura de grilaj cu 25 de repartizări ale clopotniței este conectată la o grindă coroană de bază cu 3 niveluri. Părțile superioare de deasupra cotului stâlpilor de streașină sunt bogat sculptate cu trei diferite panorame. Sursă text și foto: http://virtualisszekelyfold.ro/