Locații

Poiana Zânelor este un ansamblu de izvoare minerale amenajate sub formă de bazine în aer liber, cu garderobă şi puncte de repaos, folosite în principal în cură externă. În anul 2009, fundaţia Ars Topia a hotărât să organizeze claca de amenajări băi tradiţionale din acel an la Borsec. Timp de zece zile, tineri din Ungaria şi Transilvania au lucrat împreună cu localnicii la amenajarea acestor băi, care de atunci se bucură de un mare succes în rândul vizitatorilor. În cadrul acestui proiect au fost realizate mai multe obiective, cum ar fi: piscină cu apă minerală, băi de picioare, vestiare, filigorie, şezlonguri. Se găsesc indicaţii în limbi de largă circulaţie pictate manual pe suport din lemn şi decorate cu motive florale specifice zonei. Din an în an, numărul turiştilor care vizitează aceste băi este în creştere, dar şi localnicii folosesc aceste ape minerale pentru diferite tratamente.  Tot în poiana Zânelor sunt puncte de belvedere şi locaţii de picnic sau plajă.  Nu există program de vizitare şi nici taxă de intrare. 📷 Rédai Botond

Dealul Melcului este o rezervație geologică ce se întinde pe o suprafață de 8 ha. Este considerat cea mai mare ocurenţă de aragonit din România, având statut de protecție națională încă din 1980. Studiul aragonitului din zonă datează din secolele XVIII - XIX. János Bányai (1938) susţine că aceste depuneri de carbonaţi s-au format prin procese de precipitare din soluţii sărate, carbogazoase, cu temperatura scăzută. Ivirea de apă de la Dealul Melcului se prezintă sub forma unui izvor natural, activ. La baza depunerilor carbonatice iese la iveală apa, barbotând gaze cu miros de hidrocarburi. Apa ce se scurge în evantai îşi construieşte în continuu un con de aragonit de culoarea zerului de lapte. Exploatarea aragonitului a început în anul 1909 de către Knop Vencel, profesorul de origine cehă invitat să țină cursuri la Școala industrială de sculptură și șlefuire a pietrelor din Zlatna. Profesorul se mută la Corund și fondează Uzina de șlefuire a Aragonitului. Apogeul exploatării şi prelucrării aragonitului din Corund se plasează între anii 1931-1939. În urma acestor activităţi de minerit, formele naturale diversificate ale depunerilor se perturbează, dar și în zilele noastre o plimbare pe poteca de vizitare îți dă oportunitatea să descoperi lumea fascinantă a aragonitelor șia calcitelor striate. Rezervația se poate vizita doar pe potecă, sau se poate opta pentru un bilet combinat cu intrarea  și în Băile sărate UNICUM de la poalele stâncilor. Băile funcționează doar în sezonul cald. Rezervația se poate vizita pe cont propriu, dar cei care doresc un ghidaj profesionist, apelați la nr. de telefon afișat. Taxa de intrare: 10 RON

Tinovul de la Fântâna Brazilor este situat la o altitudine de cca 950 m în partea central-vestică a platoului vulcanic Praid-Dealu al Munţilor Gurghiu.  Tinovul de la Fântâna Brazilor a fost declarat sit Natura 2000 în anul 2007. În literatura de specialitate apare sub numele de Luc sau Ruc, dar printre localnici locului i se zice în general Datka. Tinovul reprezintă cel mai vestic tinov cu pinet din Carpaţii Orientali. Este înconjurat de o pădure de molid (Vaccinio-Piceetum abietis) care se prelungeşte până la mlaştina La Pod.  Dintre speciile faunistice importante sunt de menționat: broasca roşie se pădure (Rana dalmatina), broasca roşie de munte (Rana temporaria), salamandra (Salamandra salamandra), respectiv şopârla de munte (Zootoca vivipara). Se poate vizita pe o potecă de vizitare elaborat cu ajutorul donației localnicilor. Poteca de vizitare Taiga prezintă  procesele specifice mlaștinilor turboase, prezintă specificul creșterii lente a coniferelor, prezintă specii specifice acestor habitate siberiene: plante insectivore și otrăvitoare.  Se poate vizita și pe cont propriu.  Contribuiti la conservarea mediului prin a aduna cateva din deseurile lăsate în urmaă de alti vizitatori iresponsabili. Dacă doriți un ghidaj profesionist la pretul de 250 Ron/grup, apelați numărul de telefon (+40745627914) afișat pentru rezervare în prealabil. 

Tinovul Mohoş se situează în colţul estic al Masivului Ciomatu Mare, la poalele sudice ale Vârfului Mohoş (1177 m), la o altitudine de 1050 m. Are un diametru de 800 m, o suprafaţă de 80 ha şi o adâncime de 10 m. Tinovul Mohoş este de fapt o turbărie alpină, în prezent, din întinderea continuă de apă rămânând doar 13 ochiuri de lac. Imaginea pinilor prinzându-se în stratul de turbă, precum şi a tufelor dese de afin oferă o privelişte deosebită. Printre speciile rare ale rezervaţiei se numără plantele carnivore ale erei cuaternare ca roua cerului cu frunze rotunde (Drosera rotundifolia), roua cerului cu frunze alungite (Drosera obovata), muşchiul de turbă pestriţ (Drosera anglica) şi răchiţeaua (Vacccinium oxicoccos). Se regăsesc aici şi specii ale erei glaciare cum sunt: ruginarea (Andromeda polifolia), vuietoarea (Empetrum nigrum) şi bumbăcarița (Eriophorum vaginatum). Sursă foto: http://www.greenharghita.ro